Am vazut ca în ultimul timp multe persoane cu o oarecare pozitie de decizie ne explica ca trecerea contributiilor sociale în salariul brut al angajatilor a fost o masura extraodinara, daca nu de-a dreptul geniala. si asta pentru ca a redus foarte mult deficitul de la fondul de pensii, adica acel fond din care se achita pensiile românilor aflati în plata la acest moment. si demonstreaza acest lucru cu cifre. Numai ca adevarul nu este spus pâna la capat si ca atare concluziile sunt total eronate, ba chiar înselatoare si înca cu buna stiinta. Haideti sa demonstram acest lucru, pe viu, cu un exemplu cât mai simplu!

rn

Totul incepe cu deficitul cronic la fondul de pensii

rn

Asa cum se stie, la fondul de pensii obligatoriu, acel pilon I, exista un deficit cronic de mai multi ani. Asadar, pentru a plati toate pensiile era necesara o completare de la bugetul de stat.
Prin mutarea contributiilor sociale în sarcina angajatilor, contributia la pensie a crescut într-adevar, deoarece procentul de 25% cât este în prezent aceasta contributie se aplica la o baza mai mare, respectiv 1.900 lei, daca luam ca exemplu salariul minim brut pe economie de la 1 ianuarie 2018, fata de 1.550 lei, cât trebuia sa fie conform programului de majorare de la 1 ianuarie 2018 a salariului minim brut pe economie, daca nu se introduceau contributiile sociale în salariul brut.
Statul doar muta banii dintr-un buzunar in celalalt
si aici se opreste demonstratia guvernantilor. Însa noi vom merge mai departe cu calculele! Guvernantii nu spun ca tot de la 1 ianuarie 2018 s-a redus cota de impozit pe venit de la 16% la 10% si ca rezultat a acestei reduceri se încaseaza mai putin la bugetul de stat! Cu alte cuvinte ce se încaseaza în plus la fondul de pensii, se încaseaza mai putin la bugetul de stat! Adica s-a facut un hocus-pocus prin mutarea contributiilor sociale, fara ca în realitate sa se schimbe ceva esential din punct de vedere al încasarilor bugetare totale!

rn

Calculele care arata un castig… de doi lei

rn

si acum sa luam un exemplu concret. Vom calcula care sunt contributiile la pensii si impozitul pe venit la salariul minim pe economie la data de 1 ianuarie 2018, fara introducerea contributiilor sociale în salariul brut, respectiv cu introducerea acestora în salariul brut, pentru o persoana care nu are alte persoane în întretinere.
Luam în considerare aceasta ipoteza pentru o cât mai mare simplitate a calculelor si pentru o întelegere cât mai usoara.
1. Pentru salariul brut de 1.550 lei:
– contributie pensie = 1.550 x 26,3% (10,5% contributie angajat + 15,8% contributie angajator) = 407,65 lei
– impozit pe venit: baza de calcul se stabileste scazând din salariul brut contributiile sociale, respectiv contributia la pensii 10,5%, contributia la sanatate 5,5% si contributia la fondul de somaj 0,5%, adica 16,5% în total. Rezulta baza de calcul: 1.550 – 1.550 x 16,5% = 1.294,25 lei.
Impozitul pe venit = 1.294,25 x 16% = 207,08 lei.
Total contributie pensie + impozit pe venit = 407,65 lei + 207,08 lei = 614,73 lei.
2. Pentru salariul brut de 1.900 lei:
– contributie pensie = 1.900 x 25% = 475 lei
– impozit pe venit: baza de calcul se stabileste scazând din salariul brut contributiile sociale, respectiv 25%. Rezulta baza de calcul: 1.900 – 475 = 1.425 lei.
Impozitul pe venit = 1.425 x 10% = 142,50 lei.
Total contributie pensie + impozit pe venit = 475 lei + 142,50 lei = 617,50 lei.
Comparând cele doua rezultate, se observa ca diferenta este nesemnificativa, 614,73 lei înainte de introducerea contributiilor si 617,50 lei dupa introducerea contributiilor.
Cu alte cuvinte, miscarea cu introducerea contributiilor în salariul brut nu a adus un plus de venituri pe cele doua bugete, de asigurari sociale si de stat.

rn

Din mutarea banilor pierde dezvoltarea pe plan local
Deci, nu avem vreo miscare geniala, care sa rezolve, chiar si partial, problema deficitului la fondul de pensii, doar se vireaza bani mai putini de la bugetul de stat la fondul de pensii.
Ba dimpotriva, s-au redus sumele defalcate care se virau de la bugetul de stat catre bugetele locale, cu consecinte grave asupra comunitatilor locale, deoarece încasarile la bugetul de stat sunt mai mici prin reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%, iar cotele de repartizare a sumelor defalcate au ramas neschimbate. Concluzionând, s-a redus deficitul fondului de pensii pe seama comunitatilor locale.

rn

 

Post Views: 54