Acoperişul bisericii de lemn din Hida, monument istoric datând din anul 1717, va fi înlocuit integral în acest an de voluntarii Asociaţiei Arhaic din Sălaj, asociaţie ce promovează la nivel judeţean proiectul de salvare a bisericilor de lemn iniţiat de Ambulanţa pentru Monumente.

Potrivit reprezentantului Asociaţiei Arhaic, Bogdan Ilieş, lucrările de înlocuire a acoperişul de şindrilă, aflat în stare gravă de degradare, vor începe la mijlocul lunii aprilie.

“Suntem în ultima fază a pregătirilor, urmând să începem în 12 aprilie. În prima săptămână, voluntarii, împreună cu un coordonator, vor asigura frontul de lucru pentru meşterii care urmează să sosească în 19 aprilie. Şindrila este şi ea dată în lucru în Maramureş şi Apuseni. Am estimat că avem nevoie de circa 24.000 de bucăţi. Vor fi 10 voluntari care vor lucra pe şantier. Sper să terminăm într-o lună şi jumătate, dacă vremea ţine cu noi şi nu apar alte probleme”, a precizat Bogdan Ilieş.

Biserica din Hida a fost scanată recent, în cadrul colaborării dintre Pixels for Heritage și Ambulanţa pentru Monumente Sălaj.

Biserica de lemn din Hida a fost așezată pe un deal, în extremitatea sudică a localității, în apropierea drumului ce duce spre localitatea învecinată, Miluani. Se presupune că a fost ridicată în preajma anului 1717, an inscripționat în dosul ușii de la intrare. Este cunoscută pentru portalul său unic, sculptat, cu două palme deschise pe ușciori.

Decorarea interiorului bisericii a avut loc în perioada 1801-1802. Asftel, de pe vechile uși împărătești, ce nu se mai păstrează în biserică, aflăm că ”această sfântă dveră le-au plătit Dobăcian Petre și cu soțul său Crăstina, 1801”. După doar un an, în 1802, pisania (aproape în totalitate dispărută) ce atesta realizarea picturii interioare a fost amplasată pe iconostas, în naos: „Ingerilor s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul. Și s-au zugrăvit această sfântă biserică prin cheltuiala și strădania bunilor pravoslavnici din acest sat Hida, în numele înălțatului și pururea prodomnicului împărat Franțiscus, sub pravoslanică episcopie neunită de lege grecească, sub cinstitul protopop Petru Popovici și cinstit preot Constandin Popovici și corator Gherman Gheorghe, Blaga Ștefan, Mănăștan Simion, Gherman Onuț, Blaga On, Sabadâș Gligoraș, Câmpan Gavril, Oarga Timar, Păcurariu Vasile. Și pre toți care se pomenesc ca ctitori să-i pomenească Dumnezeu întru împărăția sa, 1802, Bot Ștefan curator. Prin mine umilitu zugrav Ioan Pop”.

În anul 1912, biserica este fotografiată de către cercetătorul Szinte Gábor, acesta suprinzând aici o caracteristică a bisericilor de lemn din zona centrală a Sălajului și din partea de vest a Dealurilor Clujului, anume decorarea cu pictură și a exteriorului edificiului.

Edificiul de cult este unul de dimensiuni relativ mici, împărțit în încăperile bine cunoscute: pronaos, naos și absida altarului, decroșată. Biserica este înconjurată pe laturile de sud, est și nord de un pridvor. Acoperișul său, unitar peste întreaga construcție, este străpuns spre vest de un modest turn clopotniță.

Asociaţia pentru Monumente Sălaj îşi propune pentru acest an şi refacerea acoperişului bisericii de lemn din Bozna, începând cu a doua parte a lunii august.

De asemenea, în prezent se lucrează la finalizarea turnului biserici din Porţ, biserică de lemn la acoperişul căreia s-a intervenit anul trecut.