Abia prin 2030 vom putea traversa tara pe autostrada

Intr-o logica tulburatoare, seful CNAIR Narcis Neaga ne spune ca anul acesta se vor da in folosinta 100 de kilometri, pentru ca se implinesc 100 de ani de la Unire

rn

Toate provinciile istorice ale Romaniei ar putea fi legate prin autostrazi undeva in anii 2025-2030, a declarat intr-un interviu Narcis Neaga, directorul general al CNAIR, intrebat in ce an crede ca Romania va putea fi traversata pe autostrada.
Seful CNAIR are si o explicatie pentru ca Romania are atat de putini kilometri de autostrada, comparativ cu tarile din jur din fostul bloc comunist. Neaga a spus ca, din pacate, nu poate fi ignorat faptul ca timp de 13 ani, intre anii 1990 si 2003, Romania nu a construit nimic, ceea ce nu s-a intamplat in Bulgaria, Polonia sau Ungaria.
"Ei, am o situatie luata de la Eurostat, care spune in felul urmator: in 1990, Romania avea 113 km de autostrada, Bulgaria avea 273 de km. in 2003, Romania avea tot 113 km, deci 13 ani nu s-a facut niciun kilometru de autostrada, iar Bulgaria avea 328 (…) O alta informatie care merita sa o facem publica este cea referitoare la cati kilometri de autostrada pot fi in constructie intr-o tara la un moment dat intr-un an. Tot Eurostat ne spune ca la fiecare milion de locuitori pot fi in constructie 6 km de autostrada. Deci, 6 km/an la fiecare milion. in cazul Romaniei punem 20 de milioane de locuitori, deci ar trebui ca in fiecare an sa fie in lucru 120 de km de autostrada. Cum stam noi? in 2018 avem in executie 170 de km de autostrada. in 2019, vom avea in executie cam 83 km, deci scade numarul, dar in 2020 vom avea 240 de kilometri. (…) Normal, avem nevoie de autostrazi, categoric. Nimeni nu neaga asta, dar sa nu uitam ca circulam totusi pe drumuri nationale, unde avem o retea de peste 17.000 de km. Aceste mii sunt baza traficului nostru. Toti vrem autostrazi, o resimtim, vedem ce-i in trafic, aglomeratie, accidente, toti vedem asta, dar noi suntem cei care le incasam, deoarece constructorii nu lucreaza cum am dori cu totii. Ce sa le facem? ii penalizam, le mai reziliem din contracte, dar daca ii scoatem pe toti afara, cine mai lucreaza?", a spus seful CNAIR.

rn

100 de kilometri – putini si adunati
ca basme-n bucatele, dar "aniversari"

rn

"Ideea de baza a fost ca in acest an – este prima data cand o spun si public – ne-am gandit sa dam in trafic in total 100 de kilometri de autostrada. De ce 100? Pentru ca e anul 100. Si am zis: Ministerul Transporturilor, impreuna cu Compania Nationala de Drumuri, sa contribuie intr-un fel la Centenar. De aceea ne-am fixat 100 de kilometri. Ca sunt 106, ca sunt 104, asta mai putin conteaza, dar sa fim la cifra de 100 in trafic. Asta ce inseamna? Ca exista, de exemplu, o portiune de autostrada, cum ar fi cea de la intrarea in Bucuresti, de vreo 3 km si ceva, care nu este folosita. Acestia, impreuna cu cei care urmeaza sa fie dati in trafic anul acesta, contribuie la suta respectiva. De-aia am zis "in traffic". Pentru ca, teoretic, vom finaliza ca lucrari in jur de vreo 90 de kilometri. Dar, impreuna cu cei care vor fi dati in trafic, ajungem la cifra 100, o cifra simbolica", a mai spus Narcis Neaga.
Seful CNAIR a precizat ca este vorba de Campia Turzii – Ogra – Targu Mures, loturile 1 si 2, alte doua loturi din Lugoj-Deva, podul peste Somes ca sa se poata uni nodul de la Turda si alti aproape 9 km finalizati si receptionati, dar care nu sunt in trafic, de la Gilau la Nadaselu. Plus loturile 3 si 4 Sebes – Turda – in total 100 de kilometri.

rn

Deputatul salajean Lucian Bode spune ca
autostrada prin Salaj ramane in stadiul… zero

rn

"Declaratiile directorului general al CNAIR vin ca o completare la cele ale ministrului Sova de acum ceva vreme, care era de parere ca "vom avea autostrazi atunci cand vor fi gata". Lipsa de asumare a unor planuri concrete de actiune si gasirea unor alti tapi ispasitori pentru gravele probleme ale infrastructurii rutiere din Romania denota importanta scazuta sau inexistenta in unele cazuri pe care PSD-ul o acorda acestui sector strategic pentru dezvoltarea Romaniei. Termenele mentionate de domnul Neaga nu ma surprind deloc, in conditiile in care trecutul dumnealui in ceea ce priveste gestionarea proiectelor de infrastructura mare din Romania este umbrit de esecurile rasunatoare, in special in ceea ce priveste proiectul Sibiu-Deva, de aici primind si porecla de "gropar al infrastructurii romanesti". in fata acestui scenariu sumbru privind evolutiile in sectorul infrastructurii de transport putem sa afirmam faptul ca de indata ce Romania va scapa de guvernarea toxica a PSD-ALDE sansele de reusita in ceea ce priveste marile proiecte din infrastructura vor creste exponential, avand deja experienta pozitiva a unei guvernari de dreapta in care s-a investit masiv in infrastructura din Romania. Salajul a fost unul dintre beneficiarii acestor alocari de fonduri: DN 1H Rastoci – Criseni – Hereclean – Alesd, respectiv cele doua drumuri judetene (Varsolt – Ciucea si Romanasi – Benesat) au fost reabilitate in guvernarea Boc. in viitorul apropiat, sau cel mai tarziu in 2020 sunt convins ca Romania va avea o guvernare de dreapta, care-si va asuma printre principalele obiective de dezvoltare economica a tarii si demararea unor proiecte viabile in ceea ce priveste infrastructura de transport. in acest moment, insa, cred ca este imperativ pentru noi ca opozitie sa oferim o alternativa viabila si stabila pentru romani in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii, una dintre optiuni fiind semnarea unui Pact National pentru Infrastructura, care sa transpuna asumarea colectiva cu privire la indeplinirea obiectivelor acestui document, mai ales privind alocarea a 3% din PIB pentru folosirea drept resurse financiare in proiectele mari.
Pentru judetul nostru, ultimele actualizari privind proiectele de infrastructura care ne intereseaza nu reflecta progrese semnificative, insa se pare ca in toamna podul peste Somes, ca punte de legatura cu segmentul Gilau – Nadaselu, sa fie dat in folosinta. in ceea ce priveste segmentul Mihaiesti – Suplacu de Barcau (segmentul de autostrada prin Salaj – n.r.), stadiul ramane acelasi, adica zero, fara progrese, acesta fiind cunoscut si ca unul dintre sectoarele cu cele mai mari probleme", spune deputatul salajean Lucian Bode, presedinte al Comisiei pentru Infrastructura din Camera Deputatilor.