A crescut apetitul salajenilor pentru fonduri europene

Daca la inceputuri, in 2007, cand a demarat Programul National de Dezvoltare Rurala, exista o reticenta in a face investitii in agricultura, astazi situatia este cu totul alta. Cererea a depasit cu mult alocarile pe masurile finantate. Nivelul mare al solicitarilor se datoreaza si simplificarii procedurilor de lucru si modificarilor PNDR, care vin in intampinarea potentialilor beneficiari. „Investitiile in agricultura cu fonduri europene nerambursabile reprezinta un motor al dezvoltarii rurale”, este de parere Daniel Constantin, ministrul Agricul-turii. Anul trecut, de pilda, solicitarile de obtinere de fonduri europene au crescut cu 68 la suta fata de 2011. Numai pentru masurile de investitii gestionate de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, in 2012 au fost depuse 40.375 de proiecte, pentru care s-au solicitat 2,163 milioane de euro.

Tinerii fermieri au facut investitii de 4,4 milioane de euro anul trecut
Salajul se afla printre judetele fruntase in accesarea fondurilor europene prin Programul National de Dezvoltare Rurala. Potrivit lui Dorin Urs, director adjunct al Oficiului Judetean de Dezvoltare Rurala si Pescuit Salaj, apetitul salajenilor pentru investitii in agricultura si dezvoltare rurala este de la an la an mai mare. Cea mai accesata masura de investitii, in anul care a trecut a fost Masura 112 -”Instalarea tinerilor fermieri”. Numarul cererilor de finantare devenite eligibile se ridica la 137, insumand 4,4 milioane de euro. Asta se datoreaza si faptului ca suma maxima alocata pentru un proiect a crescut de la 24.000 de euro la 40.000 de euro. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor salajeni prevad investitii mixte (culturi vegetale si cresterea animalelor), fiind urmate de proiecte care vizeaza investitii in culturile de camp si apicultura.

65 de microintreprinderi noi
O alta masura de investitii foarte accesata de salajeni este Masura 312 – „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”. In anul 2012 au fost depuse 65 de cereri de finantare, a caror valoare nerambursabila este de 13,8 milioane de euro. Investitiile in activitati non-agricole sunt numeroase: ateliere de reparatii auto la Romanasi, Crasna, Ileanda, mici ateliere de mobila la Buciumi, Benesat, Hida, croitorii la Zimbor si Sig si multe altele. Beneficiarii Masurii 312 au inteles ca dezvoltarea rurala inseamna mai mult decat agricultura si au incercat sa reduca gradul de dependenta fata de aceasta indeletnicire, care nu intotdeauna aduce profit.

Centre de informare turistica in zonele rurale
Prioritate in cadrul PNDR este si incurajarea activitatii turistice. Salajenii n-au stat cu mainile in san. 28 de persoane au accesat fonduri europene nerambursabile prin Masura 313. Finantarea europeana solicitata se ridica la 6,2 milioane de euro. Pensiuni n-au fost construite decat trei. Cele mai multe proiecte au propus infiintarea in zonele rurale a centrelor de informare turistica precum cele de la Pericei, Balan, Napradea, Simisna etc.

Doar 11 exploatatii agricole si-au crescut potentialul
Masura 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole” – a avut anul trecut 11 beneficiari, pentru care s-a alocat suma de 3,7 milioane de euro. Iar pentru Masura 123 -”Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, au fost sase beneficiari ai sumei totale de 5 milioane de euro. Investitiile privesc construirea spatiilor pentru depozitare (nutreturi, cereale, cartofi) la Criseni, fabrici de nutreturi combinate la Cehu Silvaniei, unitati de vinificatie la Sarmasag etc.

Subzistenta – cea mai cautata „afacere”
De departe, cea mai accesata masura de catre salajeni si nu numai este Masura 141 – „Sprijin pentru fermele de subzistenta”. Am lasat-o ultima pentru ca proiectele nu le preia OJPDR, ci nou infiintata Autoritate de Management pentru PNDR. Autoritatea preia cererile, le selecteaza, le da eligibilitate si apoi le transfera la OJPDRP pentru a fi finantate. Potrivit lui Dorin Urs, in anul care a trecut au fost depuse 667 de cereri, suma alocata fiind de cinci milioane de euro. Este printre putinele masuri in care Uniunea Europeana finanteaza 80 la suta din valoarea investitiei. Restul de 20 la suta provine din bugetul national. Anul 2013 este ultimul in care se mai pot depune proiecte prin care se acorda fonduri europene neram-bursabile pentru investitii private si publice care asigura cat de cat dezvoltarea mediului rural din Romania. Banii europeni insa, pot fi atrasi pana in 2015 pentru proiectele care au devenit eligibile.