Sa faci afaceri cu statul pare sa nu mai fie o alegere prea profitabila pentru firmele care se zbat sa supravietuiasca acestor vremuri de criza. O simt pe pielea lor in special firmele de constructii care au castigat, in perioada anterioara crizei, licitatii pentru obiective de interes public, si care acum sunt in blocaj financiar din cauza lipsei sau intarzierii platilor facute de stat. Cum toate firmele apeleaza, pentru astfel de lucrari, la linii de credit bancar, orice intarziere in plata facturilor duce, inevitabil, la intarzieri in achitarea ratei catre banca si, prin urmare, la penalitati. Necazul este ca aceste penalitati nu pot fi recuperate de la stat, chiar daca institutiile sale le cauzeaza, si asta din simplul motiv ca statul nu plateste penalitati. Doar incaseaza.
Lipsa, in primele sase luni ale acestui an, a oricarui tip de alocare bugetara pentru investitii cauzeaza, dincolo de dificultatile financiare ale firmelor implicate, si grave probleme sociale. Este vorba despre disponibilizari masive in randul angajatilor firmelor de constructii, care se vad nevoite sa recurga, temporar, la aceasta masura, pana cand statul se va sinchisi sa se achite de obligatiile ce-i revin.
La inceputul crizei in Romania, toti analistii economici cadeau de acord ca singura solutie de iesire a tarii din dificultate ar fi ca statul sa investeasca masiv in obiective de interes public (in special in infrastructura), masura ce ar salva atat firmele de constructii, cat si industria producatoare de materiale necesare in astfel de investitii. In loc sa faca asta, statul a facut exact pe dos, adica a anulat, efectiv, orice investitie publica.