O lada imensa de zestre este Salajul. O zestre spirituala cum in putine locuri intalnesti. Nestemate sufletesti isi au radacinile infipte adanc in constiinta celor ce vietuiesc pe taramurile Tarii Silvaniei. Indi-ferent de structurile politice care s-au perindat la conducerea tarii, indi-ferent de vicisitudinile care s-au abatut peste oamenii acestor tinuturi, zestrea sufletului lor nu a putut fi furata. Etnologul Camelia Burghele ne prezinta una dintre colindele vechi de pe Valea Barcaului, mai exact din Valcau de Jos, culeasa de ea de la badea Dumitru Moise.
Ie stati feciori si ascultati,
Vedea-v-as pa tati umflati
Da coaste si carnati,
Da gaina fripta
C-a fi mai primita,
Cocos rosu, piparat,
Cu ochii sa va vad umflati.
Ca da cand stati si corindati,
Jupanu, gazda,
Bine s-o gandit,
Bine s-o implinit,
De-o luna si de-o saptamana
Pentru aceasta zi buna.
Cu un colac mandru de grau
Daruiasca-l Dumnezau.
Da noua, la feciorii satului,
Nu ni se pare ca-i colac mandru de grau.
Ni sa pare ca-i stogu cu tatu.
Stogu cu tatu nu poate fi,
Ca multe unelte nu-s aici,
Paie, plevele…
Cu coasa taie grau,
Din grau sa fac manunti,
Dan manunti sa face snopi,
Dan snopi sa face cruce,
Crucea se duce la o arie belita,
Ca o piele de vita…
Asa era odinioara, cum ne povesteste badea Dumitru Moise din Valcau de Jos
„Inainte de Craciun, feciorii invatau corindele, la fiecare dintre ei acasa, pe rand. Io stiu canta amu corindele feciorului si corinda fetii. Feciorii cantau in fiecare casa. Se duceau prima data la biserica, la slujba ca acolo o sa de o dezlegare. La Craciun, prima data corindau pruncii, apoi mergeau feciorii si corindau pe la fete, apoi batranii de la unii la altii.
La sarbatori tare fain gateam casa, mai ales patu: puneam in pat lipideaua mandre, cu cipca, toale frumoase in coste si puneam pe el perne, noua, ase: trii, sase, noua, tate cu fete mandre, asa se gata patu. Si puneam pe perete sterguri mandre, tasute in razboi, dupa blide, tot dupa doua blide puneam o stergura.
Pom de iarna faceam din pasula. Si aranjam frumos casa, da Craciun. Faceam pom din pasula, cu hartie colorata si cu prime. Altii faceau pom in paie da sacara, da numa ase, ca sa fie mai frumos in casa; il acatau pa sus, ase, da frumusete.
De mancare, la Craciun, faceam piroste cu curechi morat cu riscas, ca in rest faceam numa cu pasat si bagam picor afumat in mijlocul lor si erau tare bune. Si frigeam carne de porc, mai ales coaste si aveam slanina si carnati, si aceea era cina. Si colac cu silvoit si cu branza, da nu prajituri, ce coptaturi. Si pita numa atunci faceau in farina, in rest, numa malai. Si porcu era mic, ca nu aveau atunci porci mari”.