In sedinta Colegiului Prefectural de vineri, sedinta condusa in absenta prefectului Ionel Ciunt de subprefectul Lucian Baican, grosul tematicii s-a axat pe mediul rural si, bineinteles, pe componenta lui de baza, agricultura. Au intrat in dezbatere trei puncte importante: Stadiul implementarii proiectelor din Programul National de Dezvoltare Rurala, Stadiul platii subventiilor acordate producatorilor agricoli in anul 2013 si Raportul pri-vind productiile obtinute la principalele culturi agricole si estimarea necesarului de produse agricole pentru aprovizionarea populatiei din judet.

Salajul atrage fonduri europene peste media pe tara

In ceea ce priveste stadiul implementarii proiectelor din PNDR, Mircea Ghete, director adjunct al Ofi-ciului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Salaj, a tinut sa precizeze in raportul sau ca, in ceea ce priveste gradul de absorbtie a fondurilor europene, judetul nostru are, la acest capitol, cu 8 procente mai mult decat nivelul pe tara, adica 48,5 la suta.
Dupa cum se stie, PNDR este o continuare a Programului SAPARD si include patru axe. Asa cum am mai scris in ziarul nostru, cea mai accesata masura – 121 -Sprijinirea fermelor agricole de semisub-zistenta – a avut cele mai multe solicitari. Pana la aceasta data, pe aceasta masura supranumita si „masura saraciei” s-au intocmit 1.158 de decizii de finantare, iar un numar de 350 de decizii vor fi semnate saptamana viitoare.
Referitor la atat de mult trambitata Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, aceasta are drept scop cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 12.000 de euro pentru o exploatatie de dimensiune minima de 6 UDE (unitati de dimensiune economica), dar nu poate depasi 40.000 de euro pe exploatatie. Numarul total al proiectelor contractate la nivelul judetului Salaj a fost de 40. Ghete a omis sa amintesca faptul ca 54 de proiecte, desi eligibile, nu au fost selectate pentru finantare din lipsa de fonduri.
Prin Masura 123 -Cestrea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere se pot acorda fonduri neram-bursabile de pana la 50 la suta din investitie. In judetul Salaj, pe Masura 123 s-au contractat 10 proiecte, iar sase proiecte sunt in evaluare.
Ce am mai retinut din raportul sefului OJPDRP Salaj este ca pe Masura 221 – Prima impadurire a te-renurilor agricole, care vizeaza imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a terenului prin impadurire, s-a depus un singur proiect, care, si acesta, a fost declarat neeligibil. Nu prea vor taranii sa-si trans-forme terenurile agicole in paduri.
Masura 322 – renovarea si dezvoltarea satelor, a atras fonduri seri-oase in Salaj, pentru ca beneficiari eligibili sunt comunele, Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara, ONG-uri, asezaminte culturale etc. Pe aceasta masura, sprijinul public acordat este de suta la suta pentru proiectele de utilitate publica negeneratoare de profit si de pana la 70 la suta pentru pro-iectele generatoare de profit. Pentru aceasta masura, in Salaj s-au contractat 23 de proiecte.
Pe Masura 313 – Incurajarea activitatilor turistice au fost contractate 40 de proiecte iar pentru 28, in evaluare, se asteapta raportul de selectie.
Pentru Masura 431 – Functionarea Grupurilor de Actiune Locala (GAL), au fost contractate trei proiecte.
In concluzie, Mircea Ghete a subliniat ca pana la aceasta data, la nivelul Judetului Salaj au fost contractate 424 de proiecte si s-au emis decizii de finantare pentru 1.158 de proiecte. Valoarea totala eligibila ne-rambursabila contractata este de 529.042.202 lei, din care s-au decontat 257.926.431 lei.

Subventii si sprijin de sute de milioane de lei prin APIA Salaj
Din cele prezentate de Liviu Calin Pernes, director executiv al APIA Salaj, rezulta ca pana la inceputul lunii septembrie a acestui an au fost autorizati la plata pentru anul 2012 un numar de 25.035 de fermieri, cu o suprafata solicitata de 135.995 de hectare pentru suma de 56.481.052 lei. Asta numai pentru schemele de sprijin pe suprafata. In campania 2012 s-a efectuat plata in avans incepand cu data de 16 octombrie, iar plata finala pentru cererile pe suprafata s-a efectuat incepand cu data de 1 decembrie 2012. Pentru campania 2013 se va proceda la fel ca in anul 2012, cu termene de plata catre beneficiari.
Directia Masuri de Plata din cadrul APIA Salaj a derulat scheme de plata atat pentru anul 2012, cat si pentru o parte din anul 2013. Acordarea ajutorului comunitar pentru furnizarea laptelui in institutiile scolare, an scolar 2012-2013, s-a facut pentru 26.221 de copii din 418 unitati de invatamant.
Sprijinul financiar pentru Programul de restructurare a plantatiilor viticole s-a acordat pentru 33,88 de hectare cu plantatii viticole, in valoare de 728.720 de lei.
Numarul de cereri pentru acciza redusa la motorina, aferente anului 2012, a fost 313, aprobandu-se o cantitate de 1.476.985 litri de motorina in valoare de 1.898.665 de lei. Pentru anul 2013, Comisia Europeana nu a mai aprobat reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura.
Ajutorul financiar acordat la „Prima asigurare” a fost pentru anul 2012 de 29.243 de lei, iar in 2013 s-a achitat, pentru sase cereri, suma de 1.915 lei. Pentru laptele de vaca din zonele defavorizate (Zalha si Cristolt) au fost inegistrate 299 de cereri, pentru un numar de 903 capete de animale, platindu-se suma de 502.042 de lei.
Alte tipuri de ajutoare de stat care s-au platit prin APIA Salaj in 2013 sunt: 7.517.848. de lei pentru 189.898 de capete de ovine, 325.047 pentru un numar de 8.149 de capete de caprine si 1.211.500 pentru 24.223 de capete de bovine.

Suntem pe nicaieri in comparatie cu comunistii
Din situatia prezentata de ing. Valentin Duca, directorul Directiei Agricole Salaj, rezulta ca la majoritatea produselor, atat din sectorul vegetal, cat si din sectorul zootehnic, s-au inregistrat scaderi semnificative, comparativ cu anul 1989.
Am aflat asadar ca inainte de Revolutie, in Salaj se cultivau 33.630 de hectare cu grau si secara. In 2013, doar 5.741 de hectare. Si suprafetele cultivate cu porumb s-au redus de la 43.919 hectare la 23.196 de hectare. Culturile de sfecla de zahar din Salaj au disparut definitv in ultimii trei ani. Nici in sectorul zootehnic treaba nu este mai oabla. Cu exceptia ovinelor si caprinelor, numarul bovinelor, a porcinelor si a pasarilor a scazut infiorator de mult. Daca in 1989 existau in judet 117.027 de vaci, la ora actuala exista doar 45.000 de capete de bovine. Guitatorii au scazut de la 123.623 in 1989, la 62.440 in 2013. Din 1.751.685 de pasari, cat avea Salajul acum 24 de ani, avem la ora actuala 762.916 de oratanii.
Subprefectul Lucian Baican „l-a tras” usor de maneca pe Duca, intrebandu-l de ce a facut comparatie cu anul 1989, ca doar atunci erau la putere comunistii. Numai ca structura fondului funciar se mentine in general cam aceeasi ca si in anul 1989. Reducerile de suprafete nu sunt semnificative.
Judetul Salaj nu dispune de spatii de depozitare a produselor agricole recoltate. Inainte de 1989 existau in Salaj 13 baze de receptie a cerealelor, azi exista doar doi agenti eco-nomici care pot depozita 4.200 de tone de cereale din productia proprie. Cultivatorii vand asadar la momentul recoltei, cand pretul este mic, si ies in paguba.
In domeniul productiei de morarit exista, la nivelul judetului, trei agenti economici, cu o capacitate de 1.055 de tone. Procesatori de paine avem 35 in Salaj, iar abatoare – unul singur, proiectat cu o capacitate de produc-tie de 460.000 de animale pe an, iar el functioneaza, din lipsa materiei prime, cu doar 20.500 de animale pe an.
Ce se desprinde din raportul prezentat de Valentin Duca? Scaderea suprafetelor cultivate cu cereale se datoreaza, in principal, lipsei contractelor cu procesatorii de materie prima, fluctuatia preturilor de livrare a cerealelor, lipsa spatiilor de depozitare a productiei si faramitarea excesiva a terenului. Asta pentru cereale. In sectorul horticol intalnim lipsa pietei de desfacere, importul cantitatilor mari de legume si fructe, preturile scazute, lipsa procesatorilor si a contratctelor ferme de desfacere a productiei. In sectorul zootehnic, scaderea efctivelor de ani-male, cu exceptia ovinelor, se datoreaza lipsei operatorilor, lipsei abatoarelor, lipsei pietelor agro-alimentare, lipsei pietei de desfacere pentru miei si lana, subventiile mai mici, comparativ cu subventiile fermierilor din UE. Cuvine-se a se pune intrebarea: Incotro agicultura Salajului?

Post Views: 73