Cheltuielile cu salariile bugetarilor par sa fi scapat de sub orice control. Iar criza, care a redus considerabil veniturile la bugetul public, dezvaluie amploarea discrepantelor si anomaliilor. De ani de zile, aparatul administratiei centrale dar si locale a crescut continuu. Si nimeni nu a avut interesul sa cuantifice proportiile intre cei care pun in sac si cei care iau din sac. Din dezinteresul si/sau inconstienta executivelor, nu lipsea decat o serie nesfarsita de legi speciale pentru plata unor bugetari „speciali”. In acest moment, in aceeasi institutie, diferenta dintre salariul cel mai mare si cel mai mic poate fi de 75 de ori. O alta anomalie se manifesta in privinta salariului de baza. Acesta se situeaza intre 42% din compensatia salariala globala pentru militari si 68% pentru profesori. In Europa, salariul de baza reprezinta cel putin 80% din totalul veniturilor unui salariat. Diferentele de la 42, respectiv 68% sunt tot felul de sporuri si beneficii, mai mult pe langa lege.
Nu mai lipsea decat confidentialitatea sau secretizarea acestor sporuri regasite in salarii de sute de milioane de lei vechi, pentru a avea imaginea completa a absurdului (semi)legalizat. Iar daca adaugam si cresterea, cu 13%, a numarului bugetarilor si cu 41% a functionarilor publici, in perioada 2004-2008, am avea toate motivele sa plangem de mila guvernului. Daca n-am sti ca tot el, guvernul, ajutat si de parlament, ar putea face ordine.
De vreo doua luni incoace, se vorbeste despre legea salarizarii unice in sistemul bugetar, care stabileste, printre altele, ca diferenta intre salariul maxim si cel minim dintr-o institutie nu va putea fi mai mare de 15. Aceeasi lege isi propune sa elimine sporurile nejustificate si sa inghete, o perioada, salariile foarte mari.
In opinia consilierului primului ministru, Andreea Vass, care ne-a oferit informatiile si cifrele, una dintre cauzele care au creat decalajele foarte mari in sistemul salarizarii bugetare este strans legata de sindicate. Sau, mai exact, de puterea lor politica.
Pe de alta parte, Andreea Vass este de parere ca, in discutiile pe tema regandirii sistemului de salarizare, „ramane sub semnul intrebarii corelatia salariilor din administratia publica cu cele din economia reala”.