Apa de la robinet se scumpeste de luni

Pentru apa care curge la robinet vom plati cu 22 de bani mai mult pe metru cub, iar cea pe care o deversam va fi cu aproape 60 de bani mai scumpa

Compania de Apa Somes anunta ca va majora tarifele la apa incepand cu 1 iulie. Apa potabila se va scumpi in Zalau de la 2,41 lei la 2,63 lei metrul cub. Cel mai mult se va scumpi apa canalizata, al carei pret va creste de la 2,21 lei la 2,79 lei pe metru cub. Cu tot cu TVA, apa potabila va costa 3,26 lei, iar apa canalizata va avea pretul de 3,46 lei pe metru cub. La un consum de 10 metri cubi de apa pe luna, cresterea pretului va insemna 10 lei in plus la factura.
Compania de Apa Somes explica intr-un comunicat necesitatea cresterii tarifelor. In contractul de finantare pe care Compania il are cu Banca Europeana de Investitii exista obligativitatea ajustarii anuale a tarifelor cu inflatia. Banca Europeana de Investitii a acordat un credit semnificativ proiectului POS-Mediu 2008-2013, program prin care au fost reabilitate retelele de canalizare ale orasului. „Aceste niveluri ale preturilor vor permite asigurarea resurselor financiare pentru derularea proiectului de investitii in curs, in cadrul POS-Mediu implementat de Compania de Apa Somes in perioada 2008-2013 si se vor aplica in intreaga arie regionala deservita, din judetele Cluj si Salaj”, se arata in comunicatul de presa. Cel mai mare pret pe metru cub la apa se inregistra, acum un an, in municipiul Slatina – peste cinci lei – si cel mai scazut in Targu Jiu – putin peste doi lei. Majoritatea oraselor resedinta de judet au preturi la apa cuprinse intre trei si patru lei.

Zalauanii au de ales intre clorul cu apa de la robinet si apa cu amoniu de la arteziana
Toate aceste investitii nu au schimbat cu nimic imaginea „bidonierilor” din Zalau si a co-zilor de la fantanile arteziene din oras. Singurul lucru care s-a schimbat sunt placutele care arata proprietatile si calitatea apei de la aceste fantani, montate in 2011. Intre timp, informatiile de pe aceste placute s-au sters sau au fost distruse, iar autoritatile locale, respectiv Primaria, prin cei de la DGADP, nu le-au inlocuit inca. Problema apei de la ro-binet in Zalau nu este noua. Nu exista familie in Zalau care sa nu aiba pet-uri de apa adusa de la arteziene. Compania da vina pe tevile vechi din reteaua de distributie a apei. Vorba unui zalauan, postata pe facebook -”la noi exista si apa in clorul de la robinet”- exprima foarte clar increderea pe care o au locuitorii orasului in potabilitatea apei de la teava din casa. Ce le ramane atunci oamenilor de facut? Au de ales intre apa „potabila” de la robinet, dar care nu e buna de baut, si apa de la fantanile arteziene, nerecomandata din cauza cantitatilor mari de amoniu. Lacul de acumulare Varsolt, locul de unde vine apa de la robinet, a fost proiectat initial ca o acumulare nepermanenta de apa, pentru atenuarea viiturilor si apararea impotriva inundatiilor. Acest lucru se intampla intre anii 1976 -1979. De atunci, lacul functioneaza ca o acumulare permanenta de apa si de aici se alimenteaza orasele Zalau si Simleu Silvaniei. Eugen Pop, directorul sucursalei Zalau a Companiei de Apa Somes spunea la sfarsitul anului trecut ca apa de la robinet nu are nici o problema. „Apa este perfecta, potabila, dar mirosul si culoarea sunt cauzate de apa de suprafata de la Varsolt, problema pe care o vom rezolva odata cu finalizarea lucrarilor la statia de la Virsolt. La Cluj este altceva, sursa de apa este barajul de la Tarnita, unde este apa de munte. La noi este apa de lac, care are alta calitate”, spunea Eugen Pop.
Ultima testare facuta de DSP la fantanile arteziene din oras dateaza de luna trecuta. Ligia Marincas, director DSP spune ca nu au intervenit modificari fata de ultimele testari ale apei. „Situatia este neschimbata. Concentratia de amoniu se situeaza intre limite de 2 si 10 miligrame pe litru. Normele legii 458/2002 privind potabilitatea apei spun ca concentratia maxima admisa de amoniu este de 0.5 miligrame la fiecare litru de apa. Cea mai mica concentratie se gaseste la arteziana de pe strada Crasnei, iar cea mai mare la fantana arteziana din Panic”, precizeaza Ligia Marincas. Intrebata despre placutele cu parametrii apei, Ligia Ma-rincas spune ca a fost personal, in urma cu cateva luni, sa verifice cateva fantani din oras si a constatat ca ace-stea erau la locul lor. „Daca intre timp s-au distrus, nu am de unde sa stiu. Este treaba autoritatilor locale sa le schimbe”, spune directoarea DSP. De la primarie ni s-a transmis ca ,in cursul acestui an urmeaza sa fie aplicat autocolantul nou care va contine informatii conform buletinelor de analiza de la DSP. Am intrebat primaria daca nu exis-ta vreo modalitate de a face placutele in asa fel incat sa nu se mai stearga usor informatiile de pe ele. Manuela Ghiurutan, purtatoarea de cuvant a primariei ne-a raspuns ca „pentru inlocuire, dupa ce primim noile masuratori, vom solicita si o analiza a tehnologiilor de confectionare”.

Autoritatile ne promit „o apa foarte buna” de Gilau
Proiectul pentru aductiunea apei de la Ciucea, discutat si dezbatut in anii 90, a fost abandonat dupa mai multi ani de tatonari si studii de fezabilitate. In urma cu cinci ani, autoritatile locale si judetene aveau in vedere aductiunea apei de la Gilau. Proiectul este cuprins in Masterplanul pe 2014 -2018 si prevede, pe langa aductiunea apei de la Gilau, extinderea retelelor de apa si canalizare in localitatile unde nu exista aceste utilitati. Tiberiu Csoka, vicepresedinte al Consiliului Judetean, spune ca planul de aductiune a apei de la Gilau nu este abandonat. „Proiectul este in maturare si este depus pe fonduri europene, avand ca orizont de asteptare anul 2017”. „Urmeaza sa se faca finantarea din banii alocati Romaniei de Fondul European pe anii 2014-2020”, precizeaza Tiberiu Csoka. „Gilaul are o apa foarte buna, iar sistemul actual, in cazul unei secete prelungite, nu ar face fata. Exista probleme cu sursele de apa in Cehu, Sarmasag si Mirsid, dar si in alte localitati. Aductiunea apei de la Gilau ar rezolva aceste probleme prin unirea magistralelor si semimagistralelor cu conducta care aduce apa de la Gilau, si astfel ar fi rezovata si problema apei in localitatile cu deficit de apa”, explica Csoka.