ROMII

Romii din judetul Salaj au fost in ultima perioada protagonistii unor fapte antisociale. Nelegiurile infaptuite de romi au fost semnalate in special comunitatile in care acestia au o pondere semnificativa in raport cu populatia. Spargerile si furturile produse de romi in comunitati precum Jibou, Surduc, Voivodeni si Buciumi s-au intensificat in ultima perioada, potrivit autoritatilor. In martie, mascatii au saltat o retea de camatari in cartierul Caramidari din Jibou. Reteaua era formata din tigani care au terorizat ani la rand oamenii din Jibou. Reteaua ameninta si se folosea de drepturile banesti ale unor batrani si femei. Faptasii au fost prinsi, iar opt dintre ei se afla in arest. La aproximativ doua saptamani dupa acest incident, mascatii au revenit la Jibou pentru a efectua perchezitii la domiciliul unor suspecti de furturi comise in Jibou. Saptamana trecuta, mai multi tigani din Pausa l-au agresat pe inspectorul Serviciului Corp Control din Primaria Zalau, Laurentiu Ghiurutan. Acesta a ajuns cu ambulanta la spital, dupa ce un grup de tigani violenti i-au spart capul. Sunt cele mai recente ispravi. Nelegiurile sunt multe, au loc zi de zi, iar oamenii care traiesc in localitati cu comunitati de romi sunt exasperati. Pausa este un exemplu in acest sens. De ani de zile oamenii din comuna Romanasi se plang ca nu mai pot trai sub teroarea indusa de romi prin furt si agresivitate.

Jandarmeria explica de ce fura romii
„Principalele cauze care determina membrii unei comunitati rome sa comita fapte anti – sociale sunt: nivelul de trai si nivelul de educatie scazute; dorinta de a obtine venituri prin comercializarea materialului lemnos; legislatia permisiva cu privire la combaterea faptelor contraventionale; diminuarea venitului minim garantat prin legea 416 din 2001”, transmite purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Salaj, Olimpia Chende.
Potrivit informatiilor transmise de IJJ Salaj, localitatile predispuse unor acte antisociale comise de romi sunt Pusta Vale, Jibou, Voivodeni, Hida, Bogdana, Pausa. In aceste localitati, „riscul producerii unor fapte cu caracter antisocial este mai crescut”, informeaza IJJ Salaj. „In ultimii ani, se observa o crestere a numarului de furturi de material lemnos, de furturi din culturile agricole, precum si din gospodariile din localitatile respective”, a continuat IJJ Salaj.

Prefectul Ionel Ciunt s-a sesizat in problema romilor
La sfarsitul saptamanii trecute, prefectul judetului Salaj, Ionel Ciunt, a sesizat autoritatile in legatura cu faptele antisociale savarsite de romi in comunitatile in care acestia sunt numerosi. „Din pacate, asta e situatia”, a spus prefectul in timpul Sedintei de Colegiu Prefectural. In acel moment, prefectul a promis ca va delega un reprezentant care sa medieze comunitatile de romi pentru prevenirea unor situatii neplacute ce pot aparea in timpul sarbatorilor pascale. Consilierul pentru problemele romilor, Alin Lacatus a confirmat faptul ca a fost delegat sa aiba intalniri cu liderii comunitatilor rome din Salaj. Acesta s-a intalnit cu reprezentantii romilor din Mal si Dersida. Deocamdata, nu au fost raportate situatii deosebite in aceste localitati, a spus Alin Lacatus . Consilierul Alin Lacatus este de parere ca problema romilor tine de implementarea legii 416. In continuare, consilierul spune ca, primarul din Poiana Blenchi a suspendat unor tigani venitul minim garantat pentru ca acestia nu au mai vrut sa lucreze. „E un cerc vicios, in care trebuie sa vorbim despre calitatea scazuta a educatiei si despre lipsa unui loc de munca”, sustine consilierul. Conform informatiilor furnizate de Alin Lacatus, „in Salaj sunt aproximativ 15.200 de tigani, conform recensamantului din 2002”. Salajul este pe locul trei in topul judetelor cu populatie roma insemnata. „Suntem pe locul trei, dupa Targu – Mures si Bihor, cu o pondere de 5,2 la suta din totalul populatiei, sustine Alin Lacatus.

Tiganii din Jibou, lideri detasati in materie penala
Primarul Eugen Balanean se confrunta cu probleme asemanatoare in Jibou unde „a venit un val de tigani eliberati din puscarie”. Primarul spune ca in 1950 erau inregistrate in jur de 20-30 de familii de romi care locuiau in Jibou. Acestea proveneau din clasa emancipata a romilor. „Inainte de ‘89, tiganii aveau gospodarii. Au inceput sa fabrice caramizi si erau cunoscuti in Jibou. Acei tigani s-au tras catre cartierul Caramidari din prezent, fiindca pamantul din zona respectiva era potrivit pentru fabricarea caramizilor, povesteste primarul. Eugen Balanean spune ca problema romilor a luat amploare printr-o serie de furturi din magazine. Printre preferintele bunurilor sustrase din magazine de tiganii din Jibou sunt „tigarile, cafeaua si alcoolul. „Dar mai ales tigarile”, a specificat Eugen Balanean. „Ultimul recensamant din 2002 arata ca sunt in jur de 800 de tigani in Jibou. Cred ca acum sunt peste 1.000”, a subliniat primarul. „Unii primesc ajutoare sociale si lucreaza in folosul comunitatii”, a mai spus primarul. Eugen Balanean e de parere ca tiganii au nevoie de protectie sociala ca sa supravietuiasca. „Nu sunt solutii. Nu avem ce sa le dam sa munceasca. Nu au ce manca”, spune primarul din Jibou.
Referitor la celebrul cartier „Caramidari”, primarul din Jibou spune: „Sunt probleme interne intre tigani. Care are mai multa putere il <> pe celalalt”.

Fara ajutoare sociale in Surduc
Primarul comunei Surduc, Maria Onicas, spune ca are o problema reala cu tiganii de acolo care lasa caii si porcii nesupravegheati pe pasunile apartinatoare Primariei Surduc si pe terenurile proprietate privata. Primarul din Surduc spune ca asemenea lucruri se intampla atat ziua, cat si noaptea. „Nu s-a ajuns la spargeri”, spune Maria Onicas, care adauga ca Primaria Surduc vrea sa civilizeze tiganii si nu doreste sa ii expedieze de acolo. „In comuna Surduc un singur tigan primeste ajutor social”, sustine Maria Onicas. Legea 416 din 2001 interzice drepturile banesti romilor care au animale in gospodarie, iar „majoritatea tiganilor din Surduc au cai”. Maria Onicas spune ca in Surduc sunt doua categorii de romi. „Tiganii din prima categorie sunt angajati. Isi vad de treburile lor. A doua categorie e formata din tigani care nu au un metru patrat de teren si care au cai, porci si alte animale in gospodarie”, mai spune primarul. Maria Onicas sustine ca exista in jur de 10-15 familii de romi in comuna Surduc. Multi, putini, tiganii din Surduc au ajuns in atentia presei locale si internationale dupa ce un grup de biciclisti straini a fost luat cu asalt de catre acestia. Turistii erau cetateni canadieni, australieni, britanici si neo-zeelandezi care au pornit intr-un tur al Europei. In august 2012, grupul celor 19 biciclisti straini a fost luat prin surprindere de tiganii din Surduc. „Au blocat drumul cu o sfoara cu inele din fier. Alti tigani tineau un lant intins pe mijlocul drumului, in timp ce unii dintre ei dadeau cu pietre”, a povestit cetateanul canadian care si-a rupt mana in timp ce bara o lovitura cu caramida. Romii nu au fost pedepsiti, fiinca cetateanul canadian s-a decis sa nu depuna plangere la Politie. Referitor la acest incident, Maria Onicas a spus: „Am aflat a doua zi despre atacul tiganilor asupra cetatenilor straini. A venit „Realitatea TV”.

La Buciumi se scrie fabula „Greierele hot si agresiv si furnica”
Primarul Lazar Ioan Eugen din Buciumi spune ca tiganii de acolo „se axeaza pe furturi din locuinte in timpul iernii si pe furturi din culturile agricole, in timpul verii si toamnei”. Tiganii din Buciumi au furat mai multe alimente si bunuri casnice din locuintele oamenilor. Multi dintre ei au devenit violenti atunci cand au comis furturile. Primarul Lazar Eugen spune ca unii batrani au fost batuti in timpul jafurilor. „S-au rezolvat dosarele cu cei mai periculosi infractori tigani. S-au dus in puscarie. Mai sunt cativa care vor merge in inchisoare, in perioada urmatoare. Primarul din Buciumi sustine ca sunt aproximativ 400 de tigani in comuna. „Multi nu s-au declarat romi la ultimul recensamant. Unii primesc ajutoare sociale prin care incercam sa-i motivam sa-si trimita copii la scoala”, subliniaza primarul.

Lemnele pentru foc sunt la mare cautare in randul tiganilor din Sig
Primarul din Sig se plange de furturile din padure si de furturile din proprietati comise de tigani. Bonte Florian spune ca „in comuna Sig nu au fost cazuri extreme. „Nu au devenit agresivi. Fura alimente din casele oamenilor. Uneori cauta si bani”, completeaza primarul. Primarul povesteste ca erau 3-4 familii de romi la inceput, in comuna. Acestia „au fost repartizati in localitatea Mal de catre un reprezentant delegat”, a spus Bonte Florian, care a adaugat ca exista aproximativ 700 de persoane de etnie roma in prezent. Multi romi nu frecventeaza scoala. „Nu exista preocupare din partea parintilor romi in ceea ce priveste educatia propriilor copii. Avem multi analfabeti, chiar si cu opt clase”, sustine primarul. Acestia au fost determinati sa lucreze in folosul comunitatii, dar au renuntat in momentul in care primarul le-a prezentat programul si sarcinile. „Au renuntat la ajutoarele sociale”, declara primarul, care spune ca tiganii nu contribuie la bugetul local.Tiganii din Sig confectioneaza maturi din nuiele, apoi le vand in satele vecine. In ultima perioada, aceasta activitate s-a restrans, potrivit informatiilor primarului. Unii tigani culeg ciuperci in sezon pentru a face rost de bani. „O parte din tigani <> prin Spania, Franta”, spune primarul. Bonte Florian spune ca tiganii care fura lemne din padure au primit amenzi de 20-30 de milioane de lei vechi. „Amenzile vin la Primarie si nu le plateste nimeni”. „Sunt, totusi, furturi marunte. Impreuna cu politia, stapanim situatia”, zice primarul.

Reprezentantii romilor se plang de discriminare
Mirela Faytas, care spune ca este directorul national al organizatiei non-guvernamentale Alianta Civica a Romilor din Romania (ACRR) da dreptate autoritatilor in ceea ce priveste chestiunea romilor. Pe de alta parte, Mirela Faytas spune ca i s-a intamplat sa mearga cu diverse proiecte si programe pe care autoritatile nu le-au luat in serios. „Mergem la scoli in care copii alearga pe ulite cu cornul si cu laptele, fiindca profesorii lipsesc de la ore. Elevii termina opt clase si nu isi stiu scrie numele. Nu cunosc lunile anului”, sustine Mirela Faytas. Condamna autoritatile care cer romilor sa lucreze, argumentand ca romii sunt discriminati la interviurile petru angajare. Stiu din proprie experienta”, mai spune Mirela Faytas. „Sanatatea romilor este precara. Primaria Jibou avea un proiect prin care se angaja sa rezolve problema gunoaielor. Nu s-a rezolvat nimic. Romii de acolo sunt muscati de sobolani”, a exclamat Faytas. Reprezentantul ACRR a povestit despre o situatie in care un elev roman a fost transferat la scoala din Pusta Vale. „Toti copii care invata la scoala din Pusta Vale sunt de etnie roma. Acu’ doi ani am avut un caz cu un copil care a fost transferat in aceasta scoala. Era singurul elev din clasa care nu era cetatean rom. Am aflat ulterior ca a fost mutat disciplinar la Scoala din Pusta Vale, a spus Mirela Faytas.