Datele de la ultimul recensamant arata ca din 217.895 de locuitori, 139.531 s-au declarat de religie ortodoxa, ceea ce reprezinta un procent de 64 la suta. Restul de 36 de procente s-au declarat de alte religii, in majoritate crestine, insa exista si locuitori ai Salajului cu religii care noua, majoritatii, ne apar ca exotice.

De la ortodoxism la catolicism si inapoi
Asadar, Salajul este majoritar ortodox. Predominanta acestei religii se reflecta atat in mediul urban, cat si in mediul rural. In cele patru orase ale judetului, procentul ortodocsilor e mai mare, de 68 la suta. Ceea ce este o situatie destul de curioasa, avand in vedere ca populatia rurala este mai conservatoare si predispusa la pre-zervarea propriilor convingeri religioase. Dar, in mediul rural salajean, ortodocsii sunt in procent mai mic, de 61,5 la suta. Explicatiile sunt atat de sorginte istorica, cat si pe baza de apartenenta etnica a populatiei.
Ca judet apartinand Ardealului, in perioada imperiului Habsburgic si al celui Austro-Ungar, majoritatea populatiei romanesti a suferit din cauza exercitarii religiei ortodoxe. O parte dintre romani au fost fortati sa treaca la catolicism si au devenit greco-catolici. Dupa Marea Unire din 1918, s-a trecut la cealalta extrema, populatia Salajului in mare masura revenind la ortodoxie. Pe de alta parte, vorbim de populatia judetului si dupa structura etnica, caracteristica ce influenteaza apartenenta religioasa. Aproximativ 22 la suta din populatia judetului este de etnie maghiara. O parte din acest segment de populatie s-a declarat la recensamant de religie romano-catolica, dar cea mai mare parte de religie reformata. Avem astfel 2,5 procente de salajeni care se declara romano-catolici si 19,5 la suta reformati. Datele de la ultimul recensamant arata ca in numar mare se mai practica si alte religii, precum cea baptista- 3,8 la suta, penticostala – 4,8 la suta sau adventista de ziua a saptea – 0,37 la suta.

Unde sunt Martorii lui Iehova?
Religia care pare a fi luat cel mai mare avant in anii de dupa Revolutie in judetul nostru este cea cunoscuta ca Martorii lui Iehova. Ii vezi pe strada, iti bat la usa in orice moment al zilei si par a fi foarte multi, la nivel de perceptie. Cu toate acestea, in datele recensamantului din octombrie 2011, statistica nu i-a luat in considerare in mod separat. Martorii lui Iehova intra la categoria „alte religii”, alaturi de credinte precum ortodoxa de rit vechi, evanghelica de confesiune augustana, evanghelica lutherana sau unitariana, musulmana sau mozaica. Toate aceste culte religioase recunoscute in Romania insumeaza la nivel de Salaj 3.491 de credinciosi, ceea ce inseamna un procent nesemnificativ de 1,6 la suta. Fie Martorii lui Iehova au refuzat sa se recenzeze, fie impactul vizual al prezentei lor la nivel de judet este mai mare decat marimea reala a numa-rului de credinciosi care merg la Templul lui Iehova. Ca toate religiile care se inspira din Biblie, Martorii lui Iehova sunt crestini. Dintre caracteristicile acestui cult, sunt evidente modalitatea prin care propova-duiesc cuvantul Domnului, asumandu-si misionariatul, dar si faptul ca il considera pe Ii-sus un profet, fara a-i da importanta pe care acesta o are in majoritatea religiilor crestine. Si, desigur, nu recunosc trinitatea Tatal, Fiul si Sfantul Duh. In plan social, despre Martorii lui Iehova se spune ca nu vro-iau sa faca serviciul militar cand acesta era obligatoriu pentru ca nu vroiau sa atinga arme, nu merg la vot, dar nici nu sunt de acord cu transfuzia de sange.

Strainii aduc in Salaj religii exotice
Chiar daca nu sunt cetateni romani, peste 170 de persoane traiesc in Salaj si desfasoara afaceri sau alte activitati care-i leaga de aceasta zona. Anul trecut, la Biroul de Imigrari din Salaj erau trecuti in evidente 176 de cetateni straini care locuiau aici cu forme legale: 18 persoane aveau drept de sedere permanenta, iar 158 aveau drept de sedere temporara. Dintre acestia, 20 sunt americani, 13 chinezi, sase iordanieni, trei din Bangladesh si 19 din America Latina. Originea acestor persoane diversifica si credintele religioase care-si fac aparitia in Salaj, chiar daca nu se apuca sa construiasca lacase de cult specifice. Contactul interuman dintre salajeni si cetatenii straini care se stabilesc in Salaj, permanent sau provizoriu, aduce in atentie si alte practici religioase decat cele legate de crestinism. Cei care provin din Orientul Mijlociu sunt fie evrei, fie musulmani, si vin cu propria lor religie. Evreii din Salaj au posibilitatea de a merge la Templul din Simleu Silvaniei care, odata, aduna o comunitate mozaica importanta. Musulmanii, mai putini la numar, au adus in Salaj Coranul (cartea sfanta a religiei), dar si Ramadanul, luna postului, sarba-toarea musulmana cea mai importanta. Chinezii din Salaj imbogatesc paleta religiilor cu budhismul si taoismul specific zonei asiatice. Aceste doua credinte sunt si cele care se deosebesc cel mai mult de crestinism, fiind combatute cu perseverenta de preoti. Pentru ca ambele credinte sunt creionate pe structura politeista, iar mantuirea sufletului nu se face prin intermediul bisericii sau a lui Iisus.

Noile tendinte in crestinism
Zilele trecute Graiul Salajului scria despre magazinul on-line care apartine Patriarhiei si de unde credinciosii pot sa-si cumpere obiecte de cult, de la haine bisericesti la butoni pentru camasi. Salajenii care au cablu TV acasa pot accesa canale cu caracter religios prin intermediul carora afla semni-ficatii si obligatii de practicare a religiei. Iar daca esti in masina si treci prin Zalau, e imposibil sa nu dai peste cel putin patru posturi de radio cu caracter crestin. Radio Maria sau Radio Trinitas sunt cele mai cunoscu-te, insa zalauanii au acces la un post local cu acelasi carac-ter – Radio Unison. Astfel ca religia nu mai are ca lacas numai biserica, ci se propaga prin unde radio si prin cablul TV, pana in caminul fiecarui salajean.

ONG-urile cer statului sa renunte sa mai finanteze cultele religioase
Peste 20 de organizatii neguvernamentale (ONG) au initiat un apel Parlamentului Romaniei prin care cer oprirea finantarii cultelor din bugetul statului, iar banii care se aloca anual din Produsul Intern Brut (PIB) sa fie redirectionati spre Sanatate si Educatie. „Anual, cultele religioase primesc din partea statului aproximativ 540 de milioane de euro, suma echivalenta cu 0,4 la suta din PIB-ul Romaniei, valoare anuntata de insasi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane”, se arata in actul transmis Parlamentului, ce a fost initiat de 23 de ONG-uri. Semnatarii apelului spun ca datoriile pentru medicamente se ridica la 0,3 la suta din PIB si fac un apel „catre toti membrii legislativului, indiferent de partidul din care fac parte, sa stopeze finantarea de catre stat a cultelor religioase”. „Este anormal ca intr-un stat laic sute de milioane de euro din bugetele autoritatilor de stat, centrale si locale sa fie deturnate de la nevoile reale ale tarii spre beneficiul cultelor religioase. Acestea sunt organizatii private si trebuie sa se autofinanteze din contributiile voluntare ale credinciosilor”, sustin ONG-urile.

101 atei in judet
Curiozitatile recensamantului privitoare la religie nu se opresc la tipul cultului. Printre majoritarii credinciosi, indiferent de credinta pe care si-o asuma, 337 de salajeni au declarat ca nu apartin niciunei religii. Alti 1.013 salajeni nu au vrut sa-si declare religia, din motive personale. Curios este ca atei s-au declarat doar 101 persoane. Iar aici nu avem de-a face cu o credinta religioasa ascunsa sau cu indecizia in practicarea unui cult. Ateismul este o lipsa de credinta intr-un Dumnezeu, indiferent de numele acestuia, sau in forte supranaturale de orice tip.

Post Views: 59