Boboteaza si Santionul (Sfantul Ion) sunt praznicele care incheie ciclul Sarbatorilor de iarna inceput in 6 decembrie cu Mos Nicolae.

In Salaj si in toata tara, preotul umbla din casa in casa cu crucea. Asta in ajun de Boboteaza daca localitatile sunt mici, sau imediat dupa Anul Nou, daca asezarile au o populatie mai numeroasa. Fenomenul este cunoscut si sub denumirea de Iordan sau Chiraleisa. Ultimul cuvant provine din greaca si s-ar traduce prin Domne miluieste.In unele sate din Salaj (Balan, Chendrea, Baica, Chechis),Chiraleisa, Ciuralexa, Kira Leisa aceste cuvinte semnifica un ritual agrar stravechi, de stimulare a recoltei.
Cum in aceasta zi de Boboteaza s-au sfintit apele Iordanului, pentru a se pregati Botezul Domnului Hristos, preotul cu crucea intr-o mana, in cealalta cu un vas cu agheiasma, stropeste din varful unui manunchi de busuioc atat locuinta cat si pe toti membrii familiei. Bineinteles, contracost. Oamenii cred ca agheasma este buna pentru tamaduirea oricarei boli si o pastreaza in casa timp indelungat. Apa nu se altereaza pentru ca este tratata cu crengute de busuioc.
Mai demult, dar si acum, prin unele sate de pe Valea Almasului (Mesteacan, Cutis) se aprinde focul viu, se afuma oamenii, gradinile si animalele din gospodarie pentru alungarea duhurilor rele, atragerea norocului si a belsugului. In zorii zilei de Boboteaza se strange cenusa din soba si se pastreaza pana primavara, cand se presara peste straturile de legume si la radacina pomilor pentru rod bogat si pentru a fi feriti de omizi.Ceremonia crestina de sfintire a apei, mai in toate asezarile salajene, are loc la o fantana din sat, in curtea bisericii sau in vecinatatea unei ape curgatoare. Dupa sfintire apa se transforma in agheasma. Practici populare stravechi sunt inca vii in satele de pe Valea Somesului. La Glod, Galgau, Poiana Blenchii, de pilda, sub scaunul pe care se aseaza preotul cand vine cu crucea se pun boabe de prumb „ca sa stea clostile pe oua” si busuioc „ca sa vina petitorii”.
Exista credinta prin zona Barcaului ca tinerele care vor sa se casatoreasca cer de la preot un fir de busuioc pe care si-l pun sub perna in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca sa-si viseze ursitul, viitorul sot. O alta superstitie spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in anul in curs.
Vremea din ziua de Boboteaza o prevesteste pe cea de peste an. Daca ploua, urmeaza o iarna lunga, iar timpul frumos prezice o vara frumoasa. Daca bate vantul este semn ca vor fi roade bogate, daca va curge apa din streasina se va face vinul bun, iar daca pomii vor fi imbracati in promoroaca va fi belsug si sanatate.

Post Views: 55