Cu doar un an inainte de incheierea actualului exercitiu financiar european, Romania se afla in cea mai grava situatie in privinta absorbtiei fondurilor europene dintre toate statele membre. Cu o rata generala de absorbtie de doar 9,7 la suta, cu programe operationale presuspendate si pasibile de suspendare definitiva, si, deci, de pierderea banilor alocati pentru actualul exercitiu financiar 2007-2013, cu numeroase acuzatii de frauda si corectii financiare de 800 de milioane de euro aplicate de Comisia Europeana, Romania este azi in postura de a face bilantul esecului. Cel mai nou raport al Institutului pentru Politici Publice (IPP) arata probleme sistematice ale esecului managementului fondurilor europene din Romania. Astfel, dupa cinci ani de bani europeni cheltuiti in Romania, tara noastra poate cu greu da exemple de proiecte de anvergura cu finantare europeana care au schimbat cursul de dezvoltarii tarii si este putin credibila ca poate genera, in situatia politica actuala, noi proiecte de amploare pentru modernizare din resursele exercitiului financiar urmator.

Corectii financiare de 800 de milioane de euro
In spatiul public se vorbeste in mod constant despre incapacitate, esec, coruptie in domeniul managementului fondurilor structurale, dar nimeni nu a identificat, in mod structurat, care sunt cauzele acestei situatii, ce a dus la stadiul actual in care Romania nu este in stare sa recupereze de la Comisia europeana bani deja cheltuiti din „buzunarele” beneficiarilor, nici macar din bugetul statului. „Prima problema majora este lipsa unei viziuni integrate de dezvoltare la nivel national pe termen mediu si lung, cu prioritati sectoriale, dar si regionale de dezvoltare care ar fi trebuit sa fie transpuse in obiective finantabile”, sustin specialistii IPP. O a doua problema majora din perspectiva managementului proiectelor cu finantare europeana este cea a lipsei de sprijin pentru beneficiari din partea Autoritatilor de Management. Asa se face ca in prezent ministrul Leonard Orban a anuntat public solicitarea Comisiei de a aplica corectii financiare Romaniei de aproximativ 800 de milioane de euro, „in timp ce Autoritatile de Management au cheltuit peste 180 de milioane de euro din Asistenta Tehnica pentru orice, de exemplu evaluari de proiecte, sporuri la functionari, publicitatea programului, mai putin instruirea beneficiarilor in corecta implementare a proiectelor, pentru a evita cat mai mult sa ajungem in situatia aplicarii acestor corectii financiare”.

Salajul ocupa penultimul loc la accesarea de fonduri europene
Cele mai multe fonduri in valoare absoluta au fost accesate, in ordine, de beneficiari din: municipiul Bucuresti – 2,56 miliarde de euro, judetul Iasi – 524 milioane de euro si judetul Cluj – 480 de milioane de euro. Judetele Ialomita – 35 milioane de euro, Salaj – 85 milioane de euro si Vaslui – 109 milioane de euro sunt judetele care au atras cei mai putini bani, dar in acelasi timp sunt si judete care au un nivel de saracie crescut, potrivit raportului IPP.
Consiliul Judetean Salaj este institutia care a reusit sa atraga cele mai multe fonduri structurale. Presedintele Tiberiu Marc crede ca unul dintre motivele slabei absorbtii a fondurilor europene este cel institutional. „Mai exact, au fost autoritati de management care nu au fost acreditate decat cu intarziere, asa cum a fost cazul autoritatii de management pentru Programul Sectorial Transporturi. Pe de alta parte, se stie ca cea mai mare parte a deficientelor a fost in zona achizitiilor publice. In acest caz legislatia nationala in domeniu a suferit modificari, iar institutiile care monitorizeaza si supravegheaza achizitiile publice au fost, in opinia mea, sufocate de numarul mare al achizitiilor. A devenit o practica aproape contestarea in diverse faze ale procedurii de achizitie, fapt care a dus la actiuni in instanta si intarzieri la semnarea contractelor de executie”, afirma Tiberiu Marc. Seful judetului mai spune ca autoritatile contractante au avut deficiente in asigurarea personalului cu expertiza necesara, pe fondul capacitatii reduse de stimulare a acestora, dar si a „taierilor” salariale. „Nu in ultimul rand, au aparut probleme in implementare datorita slabei proiectari. De asemenea, documentele de plata ale executantilor au avut vicii si au trebui refacute, fapt ce a dus la intazierea platilor”, a subliniat Marc.

Post Views: 66