Monitorizarea culturilor: Oficiile fitosanitare au emis buletine de avertizare

În ultimele zile, oficiile fitosanitare din țară au emis buletine de avertizare pentru mai multe culturi și probleme fitosanitare de sezon.

Printre organismele de dăunare și bolile urmărite în aceste avertizări se regăsesc mana tomatelor, bășicarea frunzelor, monilioza, gărgărița frunzelor de porumb, gărgărița frunzelor de mazăre, făinarea la mazăre, viespea sâmburilor de prun, rapănul la măr și păr, făinarea viței de vie, musca cepei, mana cepei sau putregaiul cenușiu la ceapă și usturoi.

De reținut că buletinele de avertizare au caracter informativ, iar fermierii sunt îndrumați ca, înainte de aplicarea tratamentelor, să verifice în propriile loturi prezența dăunătorilor sau a simptomelor de atac.

Gărgărița frunzelor de porumb

Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: Tanymechus dilaticollis (gărgărița frunzelor de porumb).

    Dăunătorul are o singură generație pe an. Iernează în sol, în stadiul de adult. Dintre speciile cultivate pe care le atacă (porumb, floarea soarelui, sfeclă, sorgul, soia, lucernă, grâul, orzul,etc.) cele mai mari daune sunt înregistrate la porumb. Atacul adulților începe din faza de răsărire și durează  până la formarea a 3-4 frunze. De la apariția plantelor până la formarea a doua frunze, tinerele plante de porumb sunt roase complet. Mai tarziu, gărgărițele atacă frunzele marginal, sub formă de trepte. În această faza plantele se refac destul de usor, dar vegetația acestora este întârziată. Când plantele de porumb depășesc 4-5 frunze, adulții le părăsesc și migrează pe alte specii.     

Se recomandă efectuarea tratamentului  fitosanitar  la cultura de porumb pe parcelele unde s-au realizat următoarele condiții:

►PED: 10 adulți/mp si 3% plante atacate cu:

                 1. Deltagri (Faster Delta) – 0,3 l/ha sau

2. Lamdex Extra – 0,3 kg/ha sau

3. Karate Zeon – 0,15 l/ha sau

4. Mospilan 20 SG (Krima 20 SG) – 0,100 kg/ha;

sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.

Măsuri alternative de combatere: rotația culturii, întreținerea terenului curat de buruieni.

Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigură un control corespunzător al organismelor dăunătoare.

Perioada optimă de tratament: de la răsărire până la formarea a 3-4 frunze

 Pentru aderarea soluției pe planta în soluția de stropit se va adăuga un adeziv

Hylemia antiqua (musca cepei) GI,  Thrips tabaci (tripsul comun)

Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: Hylemia antiqua (musca cepei) GI,  Thrips tabaci (tripsul comun).

   Hylemia antiqua (musca cepei) GI, atacă culturile de ceapă, usturoi și praz. Are două generații pe an. Ierneaza în stadiul de pupă în sol la 10-20 cm adâncime. Adulții apar la sfârțitul lunii aprilie-începutul lunii mai, care după o perioadă de hrănire de 7-12 zile cu nectarul florilor încep copulația și pontă. Incubația durează 4-7 zile, fiind influețată de condițiile de mediu, După eclozare larvele pătrund în țesuturile plantelor, frecvent pe la baza frunzelor, precum și în bulbi. Spre sfârșitul lunii mai larvele părăsesc plantele pe care se hrănesc, se retrag în sol unde se transformă în pupe, noii adulti apar în prima jumătate a lunii iunie și vor forma generația a 2-a. În urma atacului produs de larve, frunzele se îngalbenesc, se veștejesc și se usucă. Bulbii sunt moi și prezintă galerii.  Thrips tabaci (tripsul comun). Este un dăunător care atacă frecvent cultura de ceapă, dar și cultura de castraveți, tomate, vinete, ardei, cartofi, tutun, plante ornamentale. Adulții și larvele sug seva din țesuturi. Ca urmare se formează pete galbene-cenușii, mai frecvent dea lungul nervurilor frunzelor.

Se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare Tr.1, Tr.2 la culturile de ceapă și usturoi folosind:

            Benevia – 0,75 l/ha sau                      Mospilan 20 SP – 0,2 kg/ha.

Tr.2 se repetă la 10 zile  alternând produsele :

 sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.

Tratamentul se face prin îmbăierea plantelor, astfel încât soluția să ajungă în zona coletului, zona afectată de dăunător.

 Nu se va trata ceapa pentru stufat, iar din parcelele pe  care s-a făcut tratament nu se vor consuma plantele decat dupa14 zile.

            Pentru aderență se va adăuga obligatoriu un adjuvant.

Măsuri alternative de combatere: rotația culturilor, strângerea și distrugerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare, arături adânci de toamnă.

Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigura un control corespunzător al organismelor dăunătoare.        

Perioada optimă de tratament : 09.05. – 12.05.2026

Viespea cu ferăstrău a merelor

Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: Venturia inaequalis (rapănul mărului), Venturia pirina (rapănul părului), Podosphaera leucotricha (făinare), Erwinia amylovora (focul bacterian al rozaceelor) și dăunători: Hoplocampa  testudinea (viespea cu ferăstrău a merelor) și Hoplocampa brevis (viespea perelor). Venturia inaequalis (pătarea cafenie a frunzelor, fructelor de măr și rapănul merilor) – pe frunze și lăstari apar pete de culoare brunămăslinie, catifelate pe care se formează organele de înmulțire ale ciupercii. Frunzele puternic atacate se usucă și cad. Pe fructe apar pete asemănătoare celor de pe frunze, cu timpul capătă un aspect răpănos. Fructul rămâne deformat cu crăpături la suprafață.

Podosphaera leucotrica (făinarea mărului) – ciuperca se transmite, de la un an la altul, prin miceliul de rezistență în solzii mugurilor. Frunzele și lăstarii sunt acoperiți cu o pulbere făinoasă de culoare albăgălbuie, formată din organele de înmulțire ale ciupercii. Frunzele rămân mici, alungite, aspre și cu marginile îndoite spre partea superioară, nu cresc, se usucă și cad. Lăstarii rămân golași sau cu un smoc de frunzulițe în vârf. Mugurele terminal este distrus. Lăstarii nu mai cresc ăi se usucă.

            Erwinia  amylovora (focul bacterian al rozaceelor). Bacteria poate rezista în exudat uscat aproximativ 9-12 luni. Peste iarnă, bacteria rezistă în zonele marginale ale ulcerelor de pe ramuri, în special la păr și

păducel și într-o măsură mai redusă la măr, dar  poate supraviețui în muguri, ramuri și fructe bolnave.  Bacteria se răspândește în special prin ploile însoțite de vânt. Primele semne ale focului bacterian la păr se observă, în perioada înfloritului. Inflorescențele se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Nu de puține ori, focul bacterian este confundat cu monilioza. De la flori, focul bacterian trece la lăstari și la ramuri. Frunzele se brunifică și ele, apoi se închid la culoare, rămân pe ramuri și nu cad nici la scuturarea pomului. Focul bacterian la lăstarii de păr, măr sau gutui este cel mai periculos. Boala se observă ușor, vârful lăstarilor se îndoaie ca o cârjă și devine brun. Culoarea avansează apoi spre baza lăstarului.

 Hoplocampa  testudinea (viespea cu ferastrău a merelor) –  are o singură generație pe an.  Iernează în stadiul de larvă, complet dezvoltată, în interiorul unui cocon, în sol, la 5-15 cm adâncime, primăvara devreme transformându-se în pupă, adulții apărând de regulă înaintea înfloritului. La 1-2 zile dupa apariție are loc împerecherea și ponta . Oul este depus în caliciul florilor, fiind acoperit cu o secreție cenușie-cărămizie, care

se  întărește în contact cu aerul. Perioada de incubație durează 10 – 15 zile după care apar larvele care pătrund în fructele abia formate. După apariție, larvele rod galerii superficiale sub epiderma fructelor, care rămân în coroană, se dezvoltă până la maturitate, dar nu prezintă aspect comercial, datorită cicatricelor, Fructele care sunt atacate până la semințe, rămân mici și cad. În timpul dezvoltării larvare, o singură larvă poate distruge 3-6 fructe. După ce ajung la completa dezvoltare, larvele cad o dată cu fructele și migrează în sol, unde rămân până în primăvara următoare.

    Se recomanăa efectuarea tratamentelor fitosanitare  la  speciile de măr și păr în livezile unde s-au realizat următoarele condiții: 1-2% flori cu pontă  utilizând una din combinațiile de produse:

1. Karate Zeon – 0,015% + Bellis – 0,8 kg/ha + Aliette 80 WG – 3,75 kg/ha;

• Deltagri (Faster Delta) – 0,45 l/ha + Luna Care 71,6 WG – 3 kg/ha;

• Decis 25 WG – 0,045 kg/ha ( 0,003 % ) + Dagonis – 0,72 – 1,2 l/ha +  Blossom protect  –

2,25 kg/ha;

• Cyperfor 100 EC – 0,3 l/ha  + Orius 25 EW –  0,75 l/ha  ( 0,05%  ) + Serenade ASO – 4,0- 8,0 l/ha sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.

Măsuri alternative de combatere: Adunarea și distrugerea fructelor căzute.

Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigură un control corespunzător al organismelor dăunătoare.

Perioada  optimă  de tratament: cand 10 – 15 % din flori au început să – și scuture  petalele  și se va încheia în 4-5 zile.

Dacă în această perioadă intervin ploi sau temperaturi scăzute, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile nefavorabile.