Romania este a doua tara din Uniunea Europeana care are cea mai ridicata cota standard de TVA, de 24 la suta, la bunurile alimentare. Totodata, este una dintre cele cinci state membre care nu practica niveluri reduse la Taxa pe Valoarea Adaugata la alimente, alaturi de Bulgaria, Danemarca, Estonia si Lituania. In schimb, majoritatea covarsitoare a tarilor europene au cote scazute la TVA sau chiar zero pentru marfurile alimentare, asa cum se intampla in Malta, Marea Britanie, Cipru si Irlanda. Alte state aplica o singura cota redusa fata de cea standard, cum ar fi Olanda – 6 la suta, Spania – 8 la suta, Franta – 5,5 la suta, Austria 10 la suta etc. Si Romania a aplicat TVA diferentiat la mancare pana la inceputul anului 2000, apoi setea de bani a guvernantilor s-a accentuat atat de mult incat i-a determinat sa aplice aceeasi taxa si la pita ca la caramida. Ulterior, taxarea la cote mai mici a produselor alimentare a fost propusa de mai multe ori, fara a se ajunge la un rezultat concret.
Una vrea Ponta…
Guvernul Ponta, imediat dupa instalare, si-a anuntat intentia de a reduce TVA la 9 la suta din 2013. Ba mai mult, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, preconiza o astfel de reducere inca din toamna. Premierul Ponta, insa, a declarat pe 24 iulie, ca sustine aplicarea unei Taxe pe Valoarea Adaugata de la 1 ianuarie 2013. Ar fi bine si de atunci, si-au zis majoritatea romanilor. Prin-cipalul obiectiv urmarit de guvern prin introducerea unei cote reduse de TVA la alimente este sa atenueze inechitatea sociala. Numai ca socoteala lui Ponta nu se potiveste cu cea a Fondului Monetar International.
…alta vrea Erik de Vrijer
Fondul Monetar International nu este de acord cu reducerea Taxei pe Valoarea Adaugata la produsele alimentare, a declarat marti olandezul Eric Jan de Vrijer, seful delegatiei FMI pentru Romania. Eric de Vrijer il inlocuieste pe Jeffey Franks. Insa in contextul relatiei incordate dintre tara noastra si Olanda privind decizia de la Haga, de a bloca intrarea Romaniei in Schengen, se pare ca raceala diplomatica actuala s-a raspandit si asupra negociatorului FMI cu Romania. „Am discutat despre reducerea TVA la alimente si nu am sfatui sa se mearga pe aceasta directie, a spus Erik de Vrijer. La acest moment, cand avem si o seceta care creaza unele probleme pentru fermieri, pentru agricultori, in special pentru cei mici, nu este foarte clar cum scazand rata la TVA la produse alimentare ii vom ajuta pe acei oameni. Mai degraba subventii directe, decat sa schimbi sistemul fiscal „, a mai adaugat seful delegatiei FMI.
Un fenomen cu efecte semnificative
Unul dintre studiile de referinta cu privire la efectele unor cote diferentiate de TVA, arata ca reducerea TVA la alimente are cele mai mari efecte in tarile unde exista diferente mari intre veniturile populatiei. La noi acest fenomen este foarte pronuntat, asa ca ne putem astepta la efecte semnificative. Numai ca principala problema in aplicarea unui tarif diferentiat la alimente este ca incasarile la buget scad. Teoretic. Si asta il sperie pe Erik de Vrijer. Nou fiind in Romania, nu accepta o crestere a deficitului bugetar, pentru ca nu este o optiune in cadrul actualului acord cu FMI. Dar nici solutia sa de a mari subventiile directe nu sta in picioare, pentru ca fondurile de la Uniunea Europeana pentru suprafete sunt fixe, iar o eventuala marire s-ar face tot de la buget. Si tot deficit s-ar numi. Numai ca nici lui Jan de Vrijer, nici lui Jeffey Franks nu le pasa ca pe plaiul mioritic preturile la alimente sunt similare cu cele din Occident, iar veniturile populatiei de cateva ori mai mici. Ei au vrut si vor doar bani la buget pentru acoperirea datoriilor. Si atat.
Cheltuieli mai putine cu alimentele
In conceptia guvernului, daca TVA se reduce, iar alimentele se ieftinesc, atunci populatia va cheltui mai putini bani cu alimentele. Efectul va fi mai amplu in cazul familiilor unde alimentele reprezinta cea mai importanta cheltuiala lunara. Si familiile cu venituri mari vor beneficia de avantaje similare, insa ponderea cheltuielilor cu alimentele la total venituri va scadea mult mai putin. Economistul Emanoil Gardan afirma ca, in cazul diferentierii TVA, conteaza metodologia de aplicare. Daca reducerea cu 15 la suta se aplica pe flux, ea se va pierde pe drum, la intermediar, la comerciant. Daca insa reducerea se aplica la produsul de pe raft, acesta va deveni cu 15 la suta mai ieftin.( 15 la suta provine dintre diferenta TVA de 24 la suta cat este acum, la TVA de 9 la suta, cat preconizeaza guvernantii ca va fi de la 1 inauarie). „In urma scaderii TVA-ului este posibila o diminuare cu pana la 15 la suta a produsului la raft, este de parere Pompiliu Ceaca, lider de sindicat. Insa nici aceasta nu este o certitudine, daca luam in considerare eventualele majorari ale pretului energiei si carburantilor. Aceste fenomene apar de obicei toamna sau la inceputul iernii, situatie care ar putea tatagana sau chiar anula masura Executivului.
O parte din bani se vor intoarce tot la bugetul de stat
Avantajul ca 15 la suta din totalul TVA-ului ar putea sa se intoarca la producatorul agricol, pe factura, va conduce la diminuarea masiva a evaziunii fiscale despre care vorbim tot timpul. Mai departe, pe lantul productivitatii, pe fondul acestei reduceri de 15 la suta, o parte din bani se vor intoarce tot la bugetul de stat, sub forma platii unui impozit pe profit mai mare. Si asta nu stie sau nu vrea sa ia in calcule negociatorul sef Erik de Vrijer. Sa speram ca si cu voia si fara voia lui Vrijer, actualul guvern va reduce TVA-ul la produsele alimentare. Ar fi o masura care ar mai invati o tara rotita din economia privata de care avem nevoie si care de vreo doi ani, realmente, sta sufocata.

Post Views: 66