De cati romani este nevoie pentru validarea referendumului

Curtea Constitutionala cere o prezenta de jumatate plus unu din cei inscrisi pe listele electorale permanente. Institutul national de Statistica devine un pion important in cuantificarea numarului de romani necesar pentru demiterea presedintelui.

De cati romani este nevoie pentru a se valida referendumul din 29 iulie si pe baza caror acte normative se organizeaza acesta sunt problemele care isca in aceste zile dezbateri aprinse. Lupta pentru Traian Basescu se duce in transee, fiecare aspect fiind speculat pentru a intoarce rezultatul in favoarea uneia, dintre parti. Legea privind organizarea referendumului si validarea acestuia a fost schimbata de cei de la PDL in ultimele clipe in care se aflau la guvernare, introducandu-se obligativitatea prezentarii la urne a jumatate dintre alegatorii aflati pe listele permanente, tocmai pentru a face cat mai grea demiterea presedintelui. Imediat ce au ajuns la guvernare, cei de la USL au schimbat si ei legea, propunand ca demiterea sa se faca cu jumatate plus unu din cei care se prezinta la urne. PDL a contestat hotararea Parlamentului la Curtea Constitutionala, care s-a pronuntat marti. Curtea Constitutionala a decis ca legea referendumului este constitutionala, dar numai in conditiile in care la urne se prezinta 9 milioane de alegatori. Concret, pentru a fi validat, la referendum trebuie sa se prezinte 50 la suta plus unu din persoanele inscrise pe listele electorale permanente. Fiind vorba de o lege supusa verificarii de constitutionalitate de catre Curte, in urma deciziei luate de aceasta, legea trebuie sa se intoarca la Parlament pentru a se face corecturile necesare. Conform procedurii, abia dupa aceea legea este trimisa la presedinte pentru ratificare, iar acesta are un termen de 20 de zile pentru promulgare.

USL s-a asigurat ca referendumul e pe placul lor

Tocmai pentru ca depindeau de decizia Curtii Constitutionale, pe care o suspecteaza USL-ul ca facand parte dintre institutiile controlate de Traian Basescu, saptamana trecuta guvernul Ponta a emis o ordonanta care a preluat exact textul din legea valabila din 2007 pana in acest an cand a fost modificata la initiativa legislativa a PDL. Potrivit acesteia, presedintele este demis cu 50 la suta plus unu dintre cei prezenti la vot, fara a se impune o limita de participare. Pentru ca legea este in circuitul legislativ, referendumul din 29 iulie se desfasoara pe bazele stipulate de aceasta ordonanta a guvernului. Acest lucru se intampla in cazul in care Parlamentul nu se reuneste in sesiune extraordinara, pentru a pune legea in concordanta cu cerintele Curtii Constitutionale si, astfel, sa se accelereze promulgarea si intrarea in vigoare.

Institutul National de Statistica devine actor pe scena referendumului

In ecuatia pregatirilor pentru referendum a intrat chiar si Institutul National de Statistica. Inca de saptamana trecuta, Victor Ponta a schimbat adjunctii INS-ului si a cerut Institutului publicarea datelor de la recensamantul din 2011. Miza este tocmai numarul de alegatori inscrisi pe listele permanente. Datele partiale arata ca populatia Romaniei a scazut substantial. Daca acum in listele electorale permanente sunt inregistrati aproximativ 18 milioane de electori, pe baza datelor oficiale de la recensamantul populatiei din anul 2002, cifrele partiale ale recensamantului de anul trecut arata ca toata populatia Romaniei ar fi de aproximativ 19 milioane. In acest fel, cetatenii cu drept de vot ar fi cu aproximativ trei milioane mai putini in realitate, decat pe listele electorale permanente date de recensamantul de acum 10 ani. Incetineala cu care INS-ul comunica rezul-tatele recensamantului de anul trecut este iarasi un motiv de disputa politica. Cei de la USL acuza Institutul ca a dosit rezultatele, tocmai pentru a ingreuna demiterea presedin-telui, pentru ca este foarte greu sa scoti la vot noua milioane de romani. Pe aceasta logica se poate interpreta si schimbarea de la varful INS a celor doi adjuncti si cererea premierului de a fi publicate datele oficiale. Cert este ca in lupta politica pentru demiterea presedintelui se folosesc toate institutiile si fiecare dintre parti cauta sa-si creeze avantaje