Salajenii pot admira, timp de o luna de zile, artefacte care au apartinut gepizilor intr-o expozitie vernisata vineri la Muzeul de Arta Ioan Sima din Zalau. Este vorba despre o expozitie itineranta – Gepizii – Razboinici si artizani, al carei initiator este dr. Corneliu Gaiu de la Complexul Muzeal Bistrita Nasaud, si care gazduieste descoperiri gepidice din colectia mai multor muzee si institute de cercetare. Unele obiecte din inventarul mormintelor gepidice regale pot fi vazute in original, dar vor putea fi admirate si imagini cu piesele care compuneau celebrul tezaur gepidic de 10 kg din aur si argint aurit, descoperit la |imleu Silvaniei in anii 1797 si 1889 si care se afla la muzee din Viena si Budapesta.
Gepizii au fost un trib de neam germanic, care a jucat un rol important in istoria Europei Centrale si in mod special in istoria Transilvaniei. Originea lor este o ENIGMA, stim doar ca au fost un popor inrudit cu gotii, foarte probabil au pornit migratia impreuna cu ei din locul de bastina al populatiilor de sorginte germanica, din Scandinavia, spune arheologul Horea Pop de la Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau. Izvoarele sunt lacunare privind primele secole al istoriei gepizilor. Pe teritoriul tarii noastre gepizii apar la sfarsitul secolului III cand, dupa ce i-a infrant pe burgunzi, regele Fastidas i-a cerut in anul 290/291 lui Ostrogota (regele gotilor) teritorii pentru poporul lui. Negocierile au esuat repede, urmand ca teritoriul sa fie cucerit cu forta armelor. Batalia s-a dat langa localitatea Galtis si s-a sfarsit cu infrangerea gepizilor, care s-au retras pe dupa munti inalti si paduri dese. S-a consacrat teoria ca lupta s-ar fi dat de fapt pentru stapanirea politica a teritoriului Daciei romane abandonata de imparatul Aurelian in anul 275 si ca muntii inalti si padurile dese ar fi fost, de fapt, Muntii Meses, unde drumurile romane vechi erau inca practicabile.

Post Views: 67