O mare parte dintre investitiile incepute in Salaj in urma cu doi-trei ani, in special case, nu pot fi finalizate nici acum din cauza faptului ca salajenii care lucreaza in strainatate nu au posibilitatea sa trimita la fel de multi bani rudelor de acasa. Numai de o parte si de alta a drumului judetean 191 C dintre Zalau si Creaca am numarat in jur de 20 de imobile care se afla de ani buni in diferite stadii de constructie. In Jibou, la fel. Si pe Somes, intre Surduc si Ileanda vezi case aspectuoase, rasarite parca peste noapte, dar inutilizbile din aceleasi motive.Totusi, multi spera ca lucrurile vor reveni la normal si vor reusi sa-si finalizeze investitiile incepute acasa.
Unul in Spania, altul in Anglia
Georgeta si Alin Cozma au fost plecati la copii in Spania si Marea Britanie. Pe langa ingrijitul nepotilor, mai gaseau si cate un job, asa la negru, ca doar nici britanicii sau spaniolii nu-s mai catolici ca Papa. Dupa trei ani de pribegie s-au intors in Zalau si au purces la construirea unei locuinte pe strada M. Eminescu. Dupa ce si-au tocat cu investitia banii castigati prin strainataturi si vazand ca nu mai dau de capat saraciei, iar casa se cere finisata, femeia s-a intors pe insula Ibiza, iar Alin intr-o suburbie a Londrei. Ei spera sa mai adune ceva bani si sa reuseasca sa-si finalizeze investitia inceputa. Georgeta imi spunea prin e-mail ca a reusit sa economiseasca de la Craciun incoace 2500 de euro. Asta in conditiile in care locuieste la fiica sa, ziua face pe bona, iar noaptea ingrijeste o batrana paralizata.
„Casa de vanzare”
Aproape de centrul localitatii Creaca, pe partea stanga a drumului judetean 108 A, se inalta o cladire cu „alura” de vila. Pe frontispiciul ei pe o pancarta mare sta scris „for sale”, mai in graiul de pe Valea Agrijului „de vanzare”. Daniel Chis, dupa ce a lucrat zece ani cu sotia in Italia s-a intors la obarsie si si-a construit o casa care „sa se invarta dupa soare”. Asta in urma cu trei ani. Cum banii nu i-au ajuns, a contractat credite de la banci. Au finalizat investitia si s-au intors in Italia sa stranga bani cat sa plateasca ratele. Din pacate pentru ei, situatia s-a inrautatit si in peninsula si abia castiga cat sa traiasca, mai ales ca sotia Minodora a pierdul locul de munca si acum lucreaza cu ziua, cand are de lucru. Se intampla de multe ori sa nu lucreze cate o saptamana. Rata lunara de 500 de euro n-au mai putut-o plati. Asa ca banca a pus sechestru pe imobil, apoi l-a scos la vanzare.
Mai sta un an pana-si plateste masina
Tot cu banca se confrunta si Mihai Opris din Jibou. In urma cu trei ani si-a cumparat o masina in leasing. Rata lunara este de 200 de euro si pentru a o putea plati s-a dus in Portugalia la niste verisori de-ai sai. „Castiga foarte putin, imi spune mama lui Mihai, o apreciata contabila din urbea de pe Somes. Abia daca ne poate trimite bani sa-i putem plati rata la masina. De multe ori pun bani de la mine. Inainte castiga 1200 de euro pe luna si ne putea trimite bani fara probleme. Acum abia daca castiga 700 de euro, in cea mai buna luna. Din acesti bani trebuie sa-si platesca chiria, 250 euro pe luna, sa trimita acasa 200 de euro pentru masina, iar lui abia ii raman 200 de euro sa traiasca o luna de zile. Dar nu avem ce face. In Romania nu ar castiga nici macar atat. I-am zis sa mai stea un an pana isi plateste masina, apoi sa vina acasa” zice femeia cu ochii mai umezi ca la inceputul discutiei.
E greu afara, dar si acasa e dezastru

Desi conditiile din strainatate nu sunt cele ale unui teritoriu cu munti de miere si rauri de lapte, multi salajeni nu se gandesc sa se intoarca acasa, pentru ca in opinia lor aici este mai greu. „S-au stricat lucrurile rau de tot si in Occident. Daca inainte castigam 1200-1500 de euro pe luna, acum daca abia ajung la 800-900 de euro pe luna. Dumneata cati euro castigi pe luna?, ma intreaba Alin Talos din Jac, un tanar plecat de multi ani in Grecia. Eu lucrez, n-am nimic cu politica, imi agumenteaza Alin. Daca ne platim chiria si masa nu ne raman bani prea multi. Insa in Grecia se poate trai bine cu banii care ne raman. Cu 300-400 de euro pot sa traiesc bine, nu in lux, dar bine, o luna de zile. In Romania nu as castiga banii astia si as duce-o si mai rau. Prefer sa ma intorc in Grecia, decat sa mor de foame in tara”.Sotii Lupoian din Chechis au incercat sa se intoarca in tara, dar nu au reusit sa se adapteze vietii de aici, astfel ca au plecat inapoi in Irlanda. „Vazand ca nu pot face bani ca inainte, m-am intors cu familia la Chechis, unde avem o casa mostenire de la parinti. Dar aici este si mai greu. In primul rand nu mi-am gasit un loc de munca nici eu nici sotia, astfel ca peste o saptamana ma intorc inapoi. Cu banii care-i castig acolo pot trai macar. Cu ce castig in Romania, nu”, marturiseste capul de familie Isaia Lupoian

Post Views: 64