Forurile decizionale ale partidelor de la guvernare au decis comasarea alegerilor locale, care trebuiau organizate în luna septembrie, cu alegerile europarlamentare, stabilite încă de anul trecut să aibă loc în 9 iunie.

Aceleași foruri ale PNL și PSD au decis ca pentru europarlamentare să se creeze o alianță electorală pentru a putea avea listă de candidați comună PSD-PNL, în timp ce pentru alegerea președintelui de Consiliu Județean, a listei consilierilor județeni, a primarului și a listei consilierilor locali fiecare partid să aibă proprii candidați. Desigur, acolo unde se poate ajunge la înțelegeri, liderii locali pot încheia alianțe și pot să aibă candidați comuni.

În traducere, dacă, la nivel de județ, Ionel Ciunt, președintele PSD Sălaj, și Dinu Iancu Sălăjanu, președintele PNL Sălaj, vor să încheie o alianță locală și pentru alegerile locale, au libertatea să o facă. Dacă nu doresc acest lucru, cele două partide vor face campanie comună pentru candidații desemnați pentru Parlamentul European, iar pentru președinte, primari, consilieri județeni și locali, cele două partide vor fi în competiție directă să câștige voturile alegătorilor.

Este o situație atipică în istoria alegerilor din România pentru că nu au mai fost situații asemănătoare și încă nu se știe care va fi strategia de campanie – cum vor putea fi cele două partide și aliați, și competitori. Adică, am putea-o numi duplicitate competițională. Sau, te iubesc și te urăsc în același timp…

Totul, așa cum declarau liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, pentru ”stabilitatea României”.

Situație atipică: aleșii locali vor prelua mandatele după câteva luni. Cod administrativ modificat pentru a proteja mandatele celor care decid să ”schimbe macazul”

Comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele produce și o situație atipică. Primarii nou aleși își preiau mandatele după câteva luni, iar traseiștii vor fi protejați prin schimbarea codului administrativ, care în prezent prespune că își pierd mandatele dacă pleacă la o altă formațiune.

Dacă un primar în funcție decide că vrea să candideze din partea altui partid, acesta își va duce mandatul la bun sfârșit, dacă specialiștii în administrație reușesc să modifice legislația în așa fel încât primarii și ceilalți aleși locali să-și încheie mandatele în septembrie chiar dacă ”schimbă macazul”.

Există cazuri în care primarii vor fi realeși, dar există și situații în care va fi ales un alt primar sau alt președinte de Consiliu Județean. Noii aleși vor trebui să aștepte câteva luni pentru preluarea mandatului. La fel se va întâmpla și cu președintele României, dacă alegerile se organizează în luna septembrie, iar mandatul actualului președinte expiră în decembrie. Singurii care n-au stres sunt parlamentarii, pentru că alegerile parlamentare vor avea loc în decembrie, ca și în alți ani.

”Rămân câteva luni de mandat pe care în conformitate cu prevederile legii, actualii primari aleși în funcție trebuie să își ducă mandatele până la capăt. Și atunci este nevoie de o corelare între ceea ce însemană alegerea la 9 iunie, ducerea mandatului până la final și trebuie să ne referim și la faptul că în România, alegerile locale au avut loc în luna iunie și odată cu pandemia s-a produs acest decalaj”, a explicat Nicolae Ciucă, președintele PNL.

Acesta a afirmat că va fi modificat Codul administrativ, răspunzând unei întrebări care îi vizează pe primarii traseiști, care schimbă partidul și, potrivit actualelor prevederi ale legii, și-ar pierde mandatul.

La rândul său, Marcel Ciolacu a confirmat că va fi modificată legea: ”Nu putem opri dreptul de a alege sau de a fi ales”.

Cei doi lideri de la vârfurile partidelor de la guvernare au subliniat că toate aceste mișcări sunt justificate de contextul actual și că lipsa unei alianțe pentru europarlamentare ar ”fragiliza stabilitatea României”. Este un sacrificiu de orgolii necesar pentru a nu permite extremiștilor să destabilizeze țara.

”Am demonstrat că putem lua decizii bune pentru România în momente dificile. Comasarea nu este împotriva democrației. Dimpotrivă, este un vot în plus pentru democrație pentru că la alegerile locale este cea mai mare prezență la vot. Numai cele două partide se pot uni și pot face față unui val extremist. Este vorba de stabilitatea României, de asumare, de drumul României în viitor”, a spus Marcel Ciolacu.

Calendarul alegerilor din 2024

Alegerile locale și europarlamentare vor fi comasate și vor fi organizate în data de 9 iunie. Adică fiecare alegător va primi 5 buletine de vot: pentru Parlamentul European, pentru Președintele Consiliului Județean, pentru Consiliul Județean (lista consilierilor județeni), pentru Primar de municipiu/ oraș/ comună și pentru Consiliul Local (lista consilierilor locali).

Alegerile prezidențiale (două tururi) vor avea loc în luna septembrie. Perioade: 1-15, 8-22 sau la sfârșitul lunii. Marcel Ciolacu a spus că ar prefera organizarea înainte să înceapă cursurile noului an școlar pentru a nu deranja desfășurarea acestora, în condițiile în care majoritatea secțiilor de votare vor avea sediul în incinta unităților de învățământ.

Alegeri parlamentare se vor organiza în 8 decembrie.

Post Views: 579