Astăzi, calendarul latin celebrează viața și martiriul sfântului Daniel Comboni, preot misionar și episcop italian care a luptat pentru a pune capăt sclaviei în Africa. Sfântul a fost martor la ”oroarea sclaviei” ca misionar la mijlocul secolului al XIX-lea în ceea ce este acum Sudanul. În scrierile sale, el a vorbit despre sclavie de peste 450 de ori și a denunțat modul în care comerțul cu sclavi ”degradează omenirea și reduce ființele umane”.

Daniel s-a născut în 1831 într-o familie săracă, într-un oraș de pe malul lacului Garda, în nordul Italiei. După ce și-a descoperit vocația la preoție, a fost inspirat de relatările pe care le-a auzit de la preoții misionari care se întorceau din Africa.

La vârsta de 26 de ani, s-a alăturat unei expediții misionare cu destinația Khartoum, Sudan, în 1857, la trei ani după ce fusese hirotonit preot. După doi ani în Africa, trei dintre ceilalți cinci misionari cu care Daniel călătorise au murit, iar Daniel s-a îmbolnăvit și el. El le-a scris părinților săi: „Va trebui să muncim, să transpirăm, să murim, dar gândul că vom transpira și vom muri pentru iubirea lui Isus Cristos și pentru binele celor mai abandonate suflete din lume este prea dulce pentru a ne face să renunțăm la marele angajament”.

Daniel a fost numit vicar apostolic pentru Africa Centrală și a fost consacrat episcop în 1877. A murit în Sudan în 1881, în timpul unei epidemii de holeră. Moștenirea lui dăinuie în ordinele religioase pe care le-a fondat, care sunt cunoscute în prezent sub numele de Misionarii Combonieni ai Inimii lui Isus și Surorile Misionare Comboniene și sunt prezente în 42 de țări de pe cinci continente. 

Încărcat de zel si spirit profetic, Daniel Comboni s-a opus neîncetat excluziunii și idiferenței umane. În Africa, exploatarea politică făcuse loc unei expansiuni economice sclavagiste, Daniel rezumându-și misiunea pentru evanghelizarea prin cuvintele: ”Salvați Africa cu Africa”, dând dovadă de o puternică intuiție.

Dragi cititori, așa cum ne-am obișnuit, mărturia vieții acestor sfinți culești dintr-o panoplie de perioade istorice și dintr-un spectru larg de etnii ne învață cum să trăim, cum să discernem, încotro să o apucăm. Și noi, cu toții, trăim diferite forme de sclavie, care, multe dintre ele, sunt într-o continuă dilatație. Supuși unui sistem care politizează totul și care soarbe tot suflul din om, să fim atenți mereu la acest cântar existențial și să ne întrebăm: ce pierdem atunci când câștigăm ceva? Sau poate, mai degrabă: suntem oare conștienti de importanța capitală a valorilor pe care le pierdem? Dacă am ști care e miza, ne-am schimba instant viețile și preocupările.

Daniel Camboni a avut acest curaj și această determinare să schimbe fața lumii, dar, așa cum relata în scrierile sale, toată sursa de putere și-o extrăgea din ”Isus euharisticul.” Să privim la aceste înălțimi și să tânjim după aceste privilegii și vom respira cu adevărat viața.

Post Views: 184