Redacția
Apa pentru toata comuna
La mijlocul lunii august din acest an a avut loc receptia sistemului de alimentare cu apa in patru dintre satele comunei (Somes-Guruslau, Tranis, Napradea si Cheud) Conducta principala se intinde pe o lungime de 14 kilometri, iar extinderea de retea pentru toate cele patru sate insumeaza alti 17 kilometri. Apa ajunge pana in Guruslau , ba si la cartierul tiganilor din Cheudut. De la izvoarele din locul numit Zapode, s-au facut patru captari, plus un put de rezerva, s-au instalat cele doua bazine cu o capacitate de 340 de metri cubi fiecare si statia de clorinare. Apa coboara in sate prin cadere. Cum seceta din aceasta vara a dus la secarea multor fantani sunt foarte multe solicitari pentru racordarea gospodariilor populatiei si a institutiilor la conductele stradale. Aceasta investitie a fost realizata cu fonduri primite prin Ordonanta de Guvern nr.7, valoarea ei ridicandu-se la 38 de miliarde de lei vechi.
Puhoaiele au fost imblanzite
Comuna Napradea este brazdata de noua vai. In anotimpurile ploioase vaile isi fac de cap, iesindu-si din matca, revarsandu-se peste terenurile agricole, prin gospodariile cetatenilor, colmatand fantani, distrugand culturi, drumuri si podete. Directia pentru Agricultura Salaj a intocmit un studiu de fezabilitate pentru cinci perimetre de ameliorari. Asta cu vreo doi ani in urma. Numai ca fondurile nu au mai fost alocate. Primarul Avel Borbiu n-a stat cu mainile in san. Trebuia facut ceva pentru stoparea inundatiilor. In parteneriat cu Sistemul de Gospodarire a Apelor, care a acordat asistenta tehnica s-a intocmit documentatia pentru decolmatarea a doua cursuri de vai (valea Rea pe o distanta de trei kilometri si Valea Vadurele tot pe trei kilometri) Banii au provenit din fondul de rulment al primariei. S-au cheltuit 1,3 miliarde de lei vechi. Din acesti bani au fost decolmatate si cursurile mici de paraie care brazdeaza satele.
Pastorul cel bun
Proiectele de viitor ale primarului Borbiu au in vedere modernizarea comunei, dar si asigurarea celor necesare pentru o viata cat de cat decenta. Spun asta pentru ca la ora actuala se afla depus la Agentia pentru Protectia Mediului un studiu de fezabilitate in vederea realizarii sistemului de canalizare in satele Napradea si Cheud. Prin Programul National de Dezvoltare a infrastructurii a fost depus un proiect pentru asfaltarea a doua drumuri comunale Tranis-Vadurele -3,2 kilometri si Somes Guruslau-Husia (2 kilometri) Daca mai amintim reabilitarea fostei cladiri a primariei si recompartimentarea ei, astfel incat aici s-au creat spatii pentru un muzeu satesc, biblioteca, centru de documentare dotat cu patru calculatoare, un punct farmaceutic si pe viitor un cabinet stomatologic, modernizarea Caminelor culturale din Napradea si Somes Guruslau, pregatirile pentru cea de a doua editie a Festivalului de colinde si multe multe alte realizari si proiecte, putem afirma fara tagada ca obstea din comuna Napradea si-a ales pastorul cel bun.
Confort si bunastare pentru semeni
Avel Borbiu este la primul sau mandat de prim edil al comunei Napradea. Implicare in viata comunitatii a avut insa de mai bine de 35 de ani, cand era seful uneia dintre cele mai renumite sectii de masini si utilaje agricole din zona, iar mai apoi patru ani viceprimar al comunei. Cand si-a depus candidatura de primar nu s-a gandit decat la binele comunitatii, la acel dram de confort si bunastare pentru semenii sai. “Problemele obstei sunt o prioritate cotidiana pentru mine”, afirma Borbiu si lasa sa se inteleaga ca trebuie sa rasplateasca prin fapte concrete increderea celor ce i-au acordat votul. Altfel cum s-ar fi realizat aductiunea apei potabile, reabilitarea drumurilor comunale , decolmatarea vailor, refacerea a peste 25 de poduri si podete?!
De frica patrulelor tiganii nu fura mult
“Nu avem bani pentru plata indemnizatiilor asistentilor personali, pe care nu i-am mai platit din august”, se tanguie primarul Borbiu. Nu avem bani pentru ajutorul social, pentru cele 58 de persoane, din care 54 sunt tigani” Si fiindca veni vorba de tigani, facem precizarea ca sase la suta din suflarea Napradiei o reprezinta brunetii. Pagube nu fac, afirma primarul, doar cand sunt cucuruzi de fript se mai fura, dar nesemnificativ. Majoritatea tiganilor lucreaza, fac maturoaie, clopotei, tuciuri din bronz si merg cu ele la targuri. Daca gospodatul si-a cules porumbul sau cartofii, tiganul bate la usa sa si intreaba daca poate sa mearga in tarla sa culeaga ce a mai ramas. Si oamenii le dau acordul, bucurosi ca nu le-au fost furate produsele agricole inainte de cules. Sa nu va inchipuiti ca urla consiinta in tigani. Frica pazeste via, zice un proverb. Zilnic consilierii locali, viceprimarul, primarul, insotiti de lucratori ai politiei patrulau prin zonele cu culturi agricole la care ar fi putut ravni tiganii. De musai ca de voie buna.
Acum 100 de anidin “Schita monografica a Salagiului” – editata in 1908
“Napradea, (in grai salajenesc Napragya), ungureste Naprad este comuna fruntasa romaneaca. Astazi are 202 fumuri, cu 109) suflete de religiune gr.cat. Biserica de piatra edificata in anul 1836, a fost arsa in 1856, iar in 1860 a fost reparata cu o cheltuiala de 4 mii cor. Scoala confesionala are invatator cvalificat cu salar de 1000 cor din cari 570 le plateste statul. Copii de scoala sunt 60, dintre cari 32 stiu ceti si scrie. Adulti stiutori de carte sunt 51 (44 barbati si 7 femei) dintre cari 15 stiu si ungureste.. Hotarul este de 4012 jugare, dintre cari abia 1522 sunt ale romanilor. pretul unui jugar de pamant este de 500 cor”
Meserii care au fost si care mai sunt
Au fost rotari, dogari, fierari, impletitori de cosuri in comuna Napradea, au fost si putini au mai ramas.Octavian Ilis facea ciubere, butoaie, tocitori. Acum duce in carca 82 de toamne si ierni si s-a lasat de merserie. Nu-l mai tin puterile. Simion Ilis si Gheorghe Sabadas au dus cu ei in mormant tainele meseriei de dogar. Si impletitori de cosuri din nuiele de rachita erau in Napradea. Faceau cosuri pentru export, dar dupa `89 meseria de cosercar a disparut incet, incet. Doar Emil Precup de 82 de ani, cu mainile sale tremurande se mai incumeta sa impleteasca nuielele. la cei 70 de ani ai sai Dumitru Cosma inca mai bate fierul inrosit pe ilau. Ascute securi, face potcoave, ascute trupitele plugurilor. Chiar daca va trece in lumea cu verdeata si fara suspine este multumit ca a lasat tainele meseriei de fierar celor doi fii ai sai.
