Redacția
Curent electric si pentru gospodariile izolate
„Cand m-am instalat pe scaunul de primar, in toata comuna nu ardeau decat trei becuri. Iluminatul public era la pamant, plus zeci de gospodarii izolate care nu aveau curent electric. Am reusit, din bugetul local sa infiintam o retea pe o lungime de 37 de kilometri, astfel incat am acoperit 99 la suta dintre gospodariile fara curent” spune primarul. In comuna Cristolt nu exista un teren de sport pentru tineri. Acum sunt doua terenuri de fotbal, unul in centrul de comuna, celalalt in Valeni. Dar cea mai mare realizare, atunci la inceputuri, pentru primar a fost introducerea telefoniei mobile in comuna. In prima faza recunoaste Ioan Cheseli am incercat sa obtinem un releu TV pentru ca televizoarele functionau cu foarte multi „purici”. Dupa ce s-a discutat cu Directia radio-tv Cluj si a primit aprobare, primaria, pe cont propriu, a adus un pilon pe care l-a montat in Dealul Vascului. Apoi a construit aici, pentru aparatura, o incapere din bile de pin Si uitea asa in zona cetatenii au putut accesa tvr1, mai apoi si tvr2.
Telefonie mobila
Cum pilonul montat pe Dealul Vascului este proprietatea primariei, ideea de a-l folosi si pentru telefonie mobila aproape a venit de la sine. Primarul Cheseli a luat legatura cu mai multe firme din acest domeniu. Dupa mai multe testari a ales-o pe cea mai avantajoasa. Pe stalpi folositi, cu cheltuiala minima, a fost tras curentul la pilon. S-a realizat microreleul si in doua luni a fost adusa aparatura pentru telefonia mobila. „A fost o explozie, pur si simplu in comuna, isi aminteste primarul. Veneau batranii cu telefoanele mobile la mine si ma intrebau cum sa le foloseasca. Le spuneam apasati doar pe butonul verde si oamenii s-au obisnuit. Cum telefonia prin Romtelecom este mai scumpa si mai greoaie, la ora actuala aproape in fiecare casa exista un telefon mobil. E mare lucru pentru batrani sa poata comunica cu pruncii plecati in tara ori cu rudele.
In tot ce faci sa pui si o farama de suflet
Dupa absolvirea Facultatii de agronomie, tanarul inginer Ioan Cheseli a fost nevoit sa lucreze un an la catedra. Erau mari miscari in cadrul structurilor agricole, mai ales la varf. Apoi a reusit sa prinda un post de specialist agricol in teritoriu. Asta in primii ani dupa revolutie.Nascut in Cristolt, traind in Cristolt Ioan Cheseli si-a depus candidatura de primar al comunei. Asta la alegerile locale din 1996. Obstea i-a acordat increderea. „Vreo doua saptamani dupa alegeri nu am avut somn” marturiseste primarul. Am hotarat sa ma desic trup si suflet celor ce m-au ales si nu stiam cu ce sa incep, pentru ca nimic nu mergea in comuna. M-am consultat cu oamenii si am reusit cadintr-o comuna saraca sa fac o comuna modesta cu un nivel de trai decent. Intrebat ce calitati crede ca ar trebui sa indeplineasca un primar Ioan Cheseli a spus ca trebuie sa ai har pentru aceasta functie, sa ai credinta, sa ai dragoste, ambitie, sa ai viziune si sa stii sa evaluezi doza de risc. Si peste toate trebuie sa pui si o farama de suflet.
Doar daca pica guvernul
O problema care il framanta pe primarul Ioan Cheseli si caruia deocamdata nu-i gaseste rezolvare este cea a titlurlor de proprietate pentru cetatenii din cele cele trei sate care nu au fost cooperativizate: Valeni, Poiana Ontii si Muncel. Desi articolul 35 din Legea nr.247 stipuleaza faptul ca se pot elibera titluri de proprietate asupra terenurilor si pentru locuitorii din fostele zone necooperativizate, nimeni nu misca un deget. „Incompetenta este la nivel central”, afirma prim edilul, care este si membru al Comisiei Judetene de Fond Funciar. Singura dovada pentru cetateni ca detin terenuri este registrul agricol. Cu toate ca exista harti bine conturate, facute din satelit si delimitari de parcele exacte nu se doreste eliberarea acestor titluri. Ca urmare detinatorii de terenuri, nu au acces la suventii pe suprafata, nu pot accesa fonduri europene, nu pot lua credite din banci, nu pot beneficia de renta viajera, si nici autorizatii de constructii nu pot obtine in mod legal. Si toate acestea belele pe capul oamenilor se datoreaza lipsei titlului de proprietate. Primarul Cheseli momentan nu vede o rezolvare, „doar daca pica guvernul, situatia se va putea remedia. Si asta poate la anu’”.
Un Transfagarasan la scara mai redusa
Pentru ca locuitorii din Valeni sa ajunga in centrul de comuna, adica la Cristolt, trebuiau sa strabata 25 de kilometri dus, 25 intors. Intr-adevar intre cele doua asezari era o cararuie, dar si aceea era plina de pericole mai ales pe timp de iarna. Ideea primarului de a construi un drum intre Cristolt si Valeni, pe o lungime de 2,5 kilometri a fost luata in deradere de unii dintre localnici, mai ales ca trebuiau cioplite dealuri si astupate prapastii, ( patru la numar) cu hauri de 20-30 de metri. Lucrarile au inceput in urma cu doi ani, cu bani din bugetul local. E un Transfagarasan la dimensiuni mai reduse. Pante abrupte, curbe, care vor impiedica circulatia in vreo trei luni de iarna. „Dar daca noua luni din an se va putea circula pe acest drum eu sunt multumit” a precizat primarul. La ora documentarii noastre se lucra la ultimul „bastion”., adica la podul de peste Valea Valenilor cu o deschidere de opt metri. In nomenclatorul cailor rutiere noul drum a fost „botezat” drumul comunal DC 47.
Drumul nu mai merge pe albia vaii
Calea de acces intre Cristolt si Poiana Ontii se derula mare parte pe cursul unei vai. Cand apele veneau de pe versanti si valea se umfla, nu puteai ajunge la Poiana Ontii nici pe jos nici cu vreun mjloc de transport. Ca drumul sa fie scos de pe cursul vaii trebuia acceptul cetatenilor prin ale caror gradini urma sa serpuiasca. Cum simtul proprietatii la omul de la tara e foarte pronuntat, i-au trebuit ani buni primarului Cheseli pentru a-i lamuri pe proprietarii de gradini sa cedeze o bucata de pamant pentru drum. De opt ori le-a dat mai mult teren primaria celor care au fost de acord ca drumul sa treca prin gradinile lor. Si toti localnicii au fost de acord pana la urma. Drum comunal DC 48 se numeste calea rutiera care trece prin gradinile de la marginea Cristoltului.
