Astăzi, în ambele calendare, atât bizantin cât și latin, este cinstit Sfântul Sava de la Buzău, cunoscut și ca Sava Gotul. El a fost un martir creștin din secolul al IV-lea, venerat ca sfânt de bisericile ortodoxă, greco-catolică, catolică și de cele vechi orientale. Sfântul Sava este prăznuit la 12 aprilie, data morții sale.

S-a născut în anul 334, în regiunea Buzăului, în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi), din părinți creștini, din neamul gotic al tervingilor, trăitori în zona deluroasă a Subcarpaților de Curbură.

Prima mențiune documentară a râului Buzău este din secolul al VI-lea, într-o scrisoare din anul 376, trimisă de Iunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor, arhiepiscopul din Cezareea Mazaca, în care se relatează martirizarea, la 12 aprilie 372, a misionarului creștin got Sava, înecat de către confrații lui de confesiune ariană, în râul Buzău. Copii ale documentului ”Pătimirea Sfântului Sava” se păstrează în Biblioteca Vaticanului și Biblioteca San Marco din Veneția. Actul său de martirizare precizează că ar fi fost cantor sau dascăl în cadrul comunităților gotice din zona Subcarpaților de Curbură.

Între anii 369 și 372, în timpul prigoanei creștine pornite de Atanaric, rege got, este evocată o apariție a unui ”bărbat foarte mare și luminos”, care îi spune Sfântului Sava să se alăture preotului Sansalas în ceea ce avea să-i fie începutul martiriului. Astfel, la porunca lui Atharid, fiul unui dregător got, cei doi sunt legați, biciuți și târâți prin păduri incendiate. Rănile de pe trupul martirului se vindecă însă peste noapte, ceea ce-i înfurie pe prigonitori, care îl răstignesc pe doua osii. A doua zi, spre dimineață, este eliberat de către o femeie, dar Sfântul Sava refuză să fugă. Atharid îl silește apoi să mănânce, împreună cu preotul Sansalas, din carnea jertfită idolilor. La împotrivirea lui Sava și la mărturisirea credinței sale în Hristos, ca singur Dumnezeu, i se leagă un trunchi de lemn de gât și este aruncat în Mousaios, găsindu-și sfârșitul astfel, ”prin lemn și apă”, la vârsta de 38 de ani.

Trupul i-a fost găsit de credincioși și înmormântat după tradiția creștină a acelor vremuri. În anul 374 sfântul Vasile cel Mare, episcop al Cezareei, i-a scris o scrisoare episcopului Bretanion de Tomis, în care i-a cerut acestuia aducerea moaștelor Sfântului Sava Gotul în Capadocia, împreună cu o descriere a martiriului său.

(sursa: Wikipedia)