În urmă cu o lună de zile, voci din toată lumea avertizau despre invazia iminentă a Federației Ruse în Ucraina. Ambasade din țara vecină, inclusiv cea română, făceau apeluri către cetățenii lor să părăsească de urgență Ucraina. Noi stăteam cu ochii pe fluxurile de știri să vedem dezvoltarea evenimentelor, cumva neîncrezători că avertismentele au o bază reală. Apoi s-a produs șocul: în secolul XXI, în punctul maxim de dezvoltare a societății globale, o țară mare intra cu tancurile și devasta o țară vecină. Nu în zone depărtate, pe care trebuie să le cauți pe hartă, ci aici, la noi, la graniță. Cum ar veni, în mijlocul civilizației europene. Stupefacție, emoție, teamă, empatie, dorința de a ajuta. Un întreg spectru al emoțiilor a cuprins populații încă neafectate direct de război. Și o solidaritate incredibilă care spală atât păcatele noastre, ca români, cât și celelalte nații de pe tot globul. O revoltă generală împotriva barbariei cu care e culcat la pământ de obuze un întreg popor, cel ucrainean, de către ”frații” ruși ”eliberatori”. Și renașterea fricii viscerale față de ”eliberatorul rus” care vine călare pe tancuri să distrugă tot ce întâlnește în cale.

Rezumat ucrainean al războiului de la granița noastră

În fiecare zi, Armata Ucraineană publică rezumatul agresiunii rusești, mișcările de trupe ale ocupanților și ceea ce reușește să facă rezistența militară și civilă a poporului ucrainean. E o desfășurare ireală de luptă a lui David cu Goliat, un fel de film Star Wars în care marele imperiu se împotmolește în rezistența ucraineană. În cifre, tot prin intermediul armatei ucrainene, aflăm și pierderile invadatorilor în mai puțin de o lună de război: 14.400 de militari ruși și-au pierdut viața, 466 de tancuri distruse, 1470 de blindate pierdute, 213 sisteme de artilerie, 72 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 44 de dispozitive antiaeriene, 95 de avioane de luptă, 115 elicoptere, 914 vehicule militare, 3 vase de război, 60 de rezervoare de combustibil, 17 drone și 11 echipamente speciale. Un bilanț tragic al rușilor care aprobaseră în ianuarie o campanie de 15 zile în Ucraina, timp în care ar fi trebuit, în viziunea lor, să ”denazifice” și să ”elibereze” țara vecină. În schimb, s-au ales cu un război de durată pentru că ucrainenii preferă să lupte decât să fie iar sub bocancul rusesc.

Ucraina rezistă. Dar orașele sale sunt bombardate zilnic de ruși, unele distruse în așa hal încât totul aduce aminte de Al Doilea Război Mondial. Milioane de ucraineni au luat calea exilului, sunt primiți și ajutați de România, Polonia, Republica Moldova.

Fața frumoasă a Europei

Românii, polonezii, moldovenii s-au mobilizat din primele zile ale conflictului pentru a face față valului de refugiați ucraineni care fug din calea bombardamentelor rusești. Milioane de femei, copii, persoane vârstnice au luat drumul pribegiei spre țările europene, iar vămile din România, Republica Moldova și Polonia sunt deschise pentru salvarea lor. Societatea civilă din cele trei țări a arătat fața frumoasă a europenilor, gradul de mobilizare pentru a-i ajuta pe refugiați cu mâncare, haine, medicamente, cu cazare, cu tot ce era nevoie impresionând o lume întreagă. Este și o declarație fățișă a umanității împotriva războiului și împotriva agresiunii militare barbare venite din răsărit. O reașezare a opțiunii societale a țărilor estice către Occident și valorile acestuia, în opoziție cu ceea ce înseamnă agresiune și imperialism rusesc. Este, de asemenea, o implicare directă în conflict, pentru că oamenii din vecinătatea Ucrainei înțeleg tragedia vecinilor și e modul lor de a lupta cu Rusia lui Putin. Reacția celor trei națiuni a fost sintetizată, pe realitatea zilelor noastre, de către președintele polonez, care le-a transmis ucrainenilor să lupte și să reziste armelor rusești pentru că noi o să avem grijă de familiile lor.

Timeline-ul acțiunilor Președintelui României de dinainte de invazia rusă

Ucraina, Republica Moldova și Georgia au gustat, de-a lungul timpului, ca și noi, din ceea ce înseamnă civilizația oferită de Rusia. Și ele și-au dorit apropierea de valorile occidentale, însă sunt ținute prizoniere jocurilor de la Moscova, care le blochează alegerea. Ceea ce se întâmplă în Ucraina este un preambul a ceea ce vrea Rusia lui Putin în zona asta. Din fericire, România a reușit, cu mari eforturi în 30 de ani, să se plaseze, de data asta, sub protecția UE și NATO.

Deși Federația Rusă a intrat efectiv în Ucraina în 24 februarie, pregătirile pentru a contracara efectele acesteia în zona noastră s-au făcut cu mult înainte. Este greu de presupus când au început și, subiectiv, aș lua ca punct de pornire timeline-ul oficial al președintelui României de la începutul lunii februarie. Atunci am avut noi semnalele publice că se întâmplă ceva grav. Din păcate, nu mulți dintre noi am urmărit serios mesajele președintelui.

2 februarie:

Klaus Iohannis: Salut anunțul US de astăzi privind desfășurarea unui Batalion Stryker de 1000 de militari în România. Aceasta este o dovadă puternică a solidarității și angajamentului SUA, aliatul și principalul nostru partener strategic, și un pas major în consolidarea în continuare a securității Romîniei, NATO, pe Flancul Estic.

11 februarie:

Klaus Iohannis: Împreună cu secretarul general NATO SG Jens Stoltenberg am vizitat Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în aceeași zi în care Batalionul de 1000 de soldați Stryker a sosit în România. Aceste 2 evenimente reprezintă o dovadă puternică a sprijinului NATO și SUA pentru România și securitatea cetățenilor săi, în contextul actual.

Coordonarea dintre partenerii transatlantici este, de asemenea, crucială în formarea unui pachet solid de sancțiuni solide împotriva Rusiei, dacă agresiunea va avea loc.

Întâlnire importantă a liderilor găzduită de președintele Biden. Unitatea aliată este esențială. Este necesară consolidarea în continuare a Flancului Estic. Am subliniat importanța urmăririi dialogului cu Rusia pentru a ajunge la detensionare în criza de securitate în curs.

17 februarie:

Klaus Iohannis: La Consiliul Europei de astăzi, am reiterat sprijinul ferm al României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a decide în mod liber asupra aspirațiilor sale europene și euro-atlantice. Trebuie să continuăm să urmărim dialogul și să căutăm o soluție diplomatică.

Riscurile pentru securitatea europeană sunt încă critice. Trebuie să continuăm coordonarea noastră eficientă și să demonstrăm o unitate vizibilă în timpul acestei crize, care sporește securitatea întregii zone euro-atlantice.

La Summit-ul Europa –Africa de astăzi, am subliniat că riscurile, amenințările și provocările actuale la adresa păcii și securității internaționale, în Africa sau oriunde altundeva în vecinătatea noastră, necesită acțiuni ferme, coordonate multilateral din partea noastră.

18 februarie:

Klaus Iohannis: Am subliniat importanța gazului și a energiei nucleare pentru asigurarea tranziției energetice. Sprijinul PE pentru propunerea de taxonomie este esențial.

Încântat de întâlnirea cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Am discutat despre situația de securitate actuală în regiunea noastră și despre cum să sprijinim Ucraina. Este la fel de important să continuăm sprijinul UE pentru Republica Moldova.

Important apel de coordonare găzduit de președintele Biden, întrucât situația de securitate continuă să fie critică. Trebuie să ne arătăm unitatea și să continuăm să întărim și mai mult apărarea NATO pe Flancul Estic.

21 februarie

Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate recunoașterea de către Rusia a zonelor Donețk și Lugansk din Ucraina ca independente. Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunității internaționale. Susținem ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

22 februarie

Klaus Iohannis: Azi am avut o convorbire telefonică substanțială cu Președintele Poloniei, Andrzej Duda, pentru a discuta despre situația gravă de securitate din regiunea Mării Negre în urma acțiunilor Rusiei care încalcă grav dreptul internațional și a măsurilor comune care urmează să fie luate la NATO și în formatul București 9.

Am avut o convorbire telefonică importantă cu președintele Comisiei Von der Leyen privind pachetul de sancțiuni imediate care urmează să fie luate în urma încălcării grave de către Rusia a dreptului internațional, care a dus la escaladarea gravă a situației de securitate în regiunea Mării Negre.

Am fost de acord, împreună cu Președintele Andrzej Duda, să organizăm un summit extraordinar B9 vineri, la Varșovia, pentru a coordona răspunsul nostru la acțiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina și pentru a ne arăta unitatea. Suntem alături de Ucraina!

23 februarie:

Klaus Iohannis: Îi urez bun venit la București prim-ministrului grec Mitsotakis. Țările și popoarele noastre au o conexiune profundă și vom continua să ne consolidăm buna cooperare. Împărtășim aceeași părere cu privire la evoluțiile îngrijorătoare din regiune și suntem alături de Ucraina!

24 februarie (începutul invaziei ruse în Ucraina):

Klaus Iohannis: Condamn ferm, în numele României, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, o altă încălcare foarte gravă a dreptului internațional, a suveranității și integrității Ucrainei. Aceasta va fi întâmpinată cu cea mai puternică reacție a comunității internaționale, provocând consecințe masive și costurile cele mai severe.

Am avut o discuție telefonică cu președintele Ucrainei, Zelensky, să-l asigurăm de deplin sprijin și solidaritate a României în fața agresiunii militare iresponsabile din partea Rusiei și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Ne coordonăm cu partenerii noștri pentru a sprijini rapid Ucraina prin asistență umanitară.

Post Views: 149