Redacția
Apă in fiecare gospodărie peste trei luni
Chiar dacă bugetul local este destul de modest, primarul de Treznea a făcut tot ce a putut pentru a obţine bani europeni, bani de la guvern. Nu de puţine ori a deschis uşa anumitor ministere cu umărul. N-a făcut şi nu face pentru el ci pentru comunitatea pe care o păstoreşte. Prin Hotărarea de Guvern nr. 577 a obţinut fonduri pentru asfaltarea a două drumuri comunale Primul face legătura intre Treznea şi Romanaşi, al doilea intre satele Bozna şi Păuşa. Sunt căi rutiere, fără pic de groapă, mult mai bune decat multe drumuri judeţene sau naţionale. Tot prin hotărarea de guvern anemenţionată s-au obţinut fonduri pentru aducţiunea de apă in cele două sate ale comunei (Treznea şi Bozna). Izvorul din locul numit Bujulău situat in hotarul satului Treznea este al doilea ca debit din Sălaj cu 11,6 litri pe secundă. Spun asta ca o curiozitate pentru că necesarul de apă pentru cele două sate ar fi de trei litri pe secundă De aici apa este pompată intr-un bazin situat pe deal, iar din bazin apa va ajunge prin cădere in gospodăriile sătenilor. Lungimea reţelei de distribuţie insumează 14,2 kilometri. Investiţia in valoare de 1,8 milioane de lei este finalizată in proporţie de 90 la sută, urmand ca panglica inaugurală să fie tăiată la inceputul lui septembrie din acest an.
Mintea romanului de pe urmă
Doar de şapte ani Emanoil Stanciu ocupă scaunul de prim edil al comunei Treznea. Cum s-ar spune este la a doua legislatură. Comuna Treznea n-are unităţi economice, iar 44 la sută din populaţie nu plăteşte impozite pe motiv că sunt urmaşi ai martirilor ucişi de hortyşti in septembrie 1940. Cu toate acestea primarul Stanciu se trudeşte să lase ceva in urma sa, ceva intru folosul şi spre binele celor ce i-au acordat increderea. Insă in lipsă de bani… Cu cinci ani in urmă Treznea avea posibilitatea de a fi una dintre cele mai bogate comune din judeţ. Dar a dat cu piciorul acestei şanse. Grupul de firme „Holcim” intenţiona să cumpere cateva zeci de hectare de teren in zona Mălăişti pentru exploatarea zăcămantului natural de gips care se găseşte aici. Ofere un miliard de lei vechi pe hectarul de teren. Crea 60 de locuri de muncă, amenaja drumurile. Dar sătenii instigaţi de anumite persoane cu influenţă au refuzat să vandă terenurile, astăzi năpădite de spini şi Holcim-ul nu a mai deschis cariera de gips in zonă. „E mare pierdere pentru comunitate” zice cu tristeţe primarul Stanciu. Şi din castelul grofului ungur Bay se putea caştiga bani. Un cetăţean din Zalău, roman get-beget a intenţionat să concesioneze castelul, să-l refacă şi să deschidă aici un „Muzeu al atrocităţilor”. Tot minţi „luminate” s-au opus. Şi astfel Primăria din Treznea a pierdut 800 de milioane de lei anual. Atata era valoarea concesionării. Mintea romanului de pe urmă n-a mai dat-o Domnul.
Baza sportivă este printre cele mai moderne din judeţ
Două obiective de o deosebită importanţă pentru comunitate au fost realizate cu fonduri obţinute prin Ordonanţa nr.7. Concret este vorba despre baza sportivă din centrul de comună şi de un pod peste Valea Treznei. Baza sportivă va fi una dintre cele mai moderne din judeţ. Teren de fotbal pistă de atletism, groapă pentru sărituri , o tribună cu 350 de locuri, vestiare pentru jucători şi arbitrii. Valoarea investiţiei este de 900.000 de lei. Primarul Stanciu nădăjduieşte că lucrarea va fi finalizată cel tarziu la sfarşitul lunii august. Podul peste Valea Treznei construit in locul numit Sfăşii a costat 420.000 de lei. Este o lucrare durabilă pe car viiturile văii nu o vor putea afecta. Cu fonduri de la Ministerul Educaţiei au fost reabilitate şi extinse clădirile celor două şcoli din comună. Prin extindere s-au construit două săli pentru grădiniţă şi un centru info dotat cu videoproiectoare şi 24 de calculatoare. Prin reabilitare şi recompartimentarea sediului primăriei s-au creat spaţii pentru dispensarul uman, postul de poliţie şi căminul cultural.
Proiecte pentru ziua de maine
Aşa cum spuneam, chiar dacă primăria din Treznea are un buget modest, primarul Stanciu nu s-a gandit o clipă să pună puşca jos cum se zice in popor. A visat la alte proiecte şi visul a prins conturul realităţii. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Infrastructură a depus un proiect care a devenit eligibil pentru asfaltarea in comuna Treznea a 6,8 kilometri de uliţe. Licitaţia va avea loc zilelel acestea iar valoarea lucrărilor este de 1.260.000 de euro. In august va avea loc o altă licitaţie pentru realizarea sistemului de canalizare şi staţie de epurare a apei reziduale. Pe Măsura 322 s-a depus un proiect care a şi fost selectat pentru finanţare. Este vorba de refacerea infrastructurii in interiorul localităţilor şi in exterior, in urma inundaţiilor de anul trecut Concret, proiectul prevede construirea a trei poduri (două in Treznea şi unul in Bozna) şi a zece podeţe, precum asfaltarea a 5,3 kilometri de drum comunal. Prin programul Punerea in valoare a moştenirii culturale se vor reabilita şi dota căminele culturale din cele două sate ale comunei.
Blocul ANL – inecat in contestaţii
„Blocul ANL trebuia să fie terminat imi spune cu amărăciune primarul Emanoil Stanciu, dar de mai bine de un an de zile setot contestă licitaţia. Blocul urmează să aibă nouă apartamente. Pană la ora actuală avem inregistrate 24 de cereri de locuinţă. Din acest considerent am făcut demersuri şi ni s-a mai aprobat construirea a incă unui bloc tot cu nouă apartamente. Dar nu putem incepe construire celui de al doile bloc pană nu-l finalizăm pe primul. Numai că primul se află in hăţişul contestaţiilor şi nu ştiu cand se va termina această poveste.
Acum 100 de ani
„Are 260 de fumuri cu 1287 suflete gr. or. şi 25 gr. cat. Biserica gr. or. s’a edificat la 1872 din material solid (peatră şi cărămidă). Şcoala confesională gr. or. are invăţător cvalificat cu salar de 600 cor. Copii obligaţi la şcoală sunt 62, iar la cea de repetiţiune 22. Adulţi ştiutori de carte aflăm 335, din cari 152 ştiu şi ungureşte. Hotarul are 4536 de jugăre pămant, din cari 1800 posed romanii. Preţul unui jugăr este 200-500 cor. Alegători abia sunt 20 dintre cari 12 ştiu ceti şi scrie romaneşte, iar 5 şi ungureşte”.
