Şi-a luat rolul in serios
Aducţiune de apă potabilă in trei sate ale comunei (Valcău de Jos, Valcău de Sus şi Subcetate) pe o distnaţă de 27 de kilometri e prima dovadă că primarul Roşan şi-a luat rolul in serios. In locul numit „Pe Muncel” au fost forate trei puţuri, apa este pompată intr-un bazin şi prin cădere liberă ajunge in gospodăriile cetăţenilor din cele trei aşezări. In urmă cu şapte ani nu se cerea şi canalizare, acum insă… In acest sens, primăria a depus un proiect la Ministerul Mediului pentru sistemul de canalizare in cele trei sate şi o staţie de epurare a apelor reziduale. Cu fonduri guvernamentale au fost asfaltaţi şase kilometri din drumul comunal DC 90. Tot prin fonduri guvernamentale a fost pietruit drumul comunal Valcău-Marin pe o distanţă de 4,2 kilometri. In Programul „10.000 de kilometri de drum” s-a depus un proiect pentru asfaltarea a 16,6 kilometri de drumuri, din care 13 kilometri sunt drumuri comunale. prin Ordonanţa de Guvern nr. 7 a fost construit un pod peste raul Barcău care face legătura intre Valcău de Sus şi Subcetate şi au fost amenajate malurile in amonte şi in aval. Valoarea investiţiei s-a ridicat la 400.000 de lei.
A lăsat Universitatea pentru Primărie
Doar cu un an in urmă terminase Ioan Roşan Facultatea de tehnologie alimentară din cadrul Universităţii de Stiinţe Agricole „Banatul” din Timişoara, cu un an inainte vreau a spune de a candida la funcţia de primar al comunei Valcău de Jos. Venind din mediul universitar, Ioan Roşan recunoaşte şi azi că intoarcerea sa acasă a avut un iz de aventură. Un grup de tineri din comună au insistat să candideze la funcţia de primar. Nu a fost chip să-i refuze. Aşa că la alegerile locale din 2004 le-a ascultat sfatul şi şi-a depus candidatura pentru fotoliul de prim-edil al comunei.Chiar dacă era cel mai tanăr candidat obştea i-a acordat increderea. Şi cu increderea oamenilor nu te joci, este de părere primarul. Incă de la inceputuri a vrut şi a reuşit să le demonstreze semenilor săi că au făcut o alegere bună. In cei şapte ani de cand păstoreşte comunitatea s-a zbătut, a avut nopţi nedormite, s-a luat de piept cu birocraţia şi de cele mai multe ori a invins. Dovadă stau şi obiectivele edilitare realizate in această perioadă.
Mandria primarului: sala de sport şi sediul primăriei
Spune-mi ce fel de sediu ai, ca să-ţi spun ce fel de primar eşti. Cam aşa ar suna o parafrazare a vorbei din popor, referitoare la gospodarul care sfinţeşte locul prin ceea ce face. Şi Ioan Roşan a reuşit să amenajeze intr-o fostă locaţie părăsită un sediu de primărie care „se invarte după soare”. Clădirea fostului sediu, insuficientă ca spaţiu administrativ este destinată pentru farmacie şi activitate bancară (CEC Bank).
La ora actuală două obiective se află in construcţie. Este vorba de Căminul cultural din satul Preoteasa, construit cu fonduri europene prin Măsura 322 (valoarea 450.000 de lei) şi de Sala de sport din centrul de comună, construită prin Compania Naţională de Investiţii. Este o sală de sport de tip A cu 150 de locuri in tribune, unde se va putea practica minifoltbal, handbal, volei, alte sporturi. Investiţia in proporţie de 80 la sută finalizată costă 3.500.000 de lei Sala este amplasată in imediata apropiere a şcolii. Şi dacă tot vorbim de şcoală, aici a fost amenajat un Centru de documentare şi informare şi o sală de tradiţii. Aceasta din urmă este de fapt un muzeu al satului in care stau drept mărturie a existenţei şi hărniciei oamenilor acstor locuri, obiecte de uz casnic, unelte, costume populare, obiecte de cult etc. Tot in cadrul Şcolii gimnaziale din Valcău de Jos activează formaţia de dansuri populare „Spiriduşii Valcăului”, cunoscută in ţară şi aplaudată peste hotare.
Vaci sunt dar nu poţi vinde laptele
Intr-una din sălile de sedinţă ale primăriei era agitaţie mare. Reprezentanţii crescă-torilor de bovine din comună dezbăteau probleme la zi, mai ales că duminică se dă drumul la păşunat. Defrişarea nu este chiar finalizată, se caută ciurdari pentru vacile din fiecare aşezare, aducţiunea de apă pe păşunea din Subcetate estefuncţională, s-au adus jgheaburi noi. „Problema cea mai arzătoare pentru crescătorii de bovine din comuna Valcău de Jos este valorificarea produselor, imi spunea ing Petru Duru, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din comună. Nu există nici un centru de colectare a laptelui, deşi la nivel de comunitate sunt 700 de bovine matcă şi vreo 500 tineret. Victor Ispas şi Alexandru Sav au fiecare cate 7-8 capete de bovine cu lapte. Deocamdată vand laptele in sat, sau in piaţa din Nuşfalău, dar au de gand să investească in dozatoare pe care să le amplaseze in Şimleu Silvanie şi Zalău. Mai mulţi crescători de bovine văzand că nu-şi pot comercializa laptele s-au axat pe creşterea bovinelor pentru carne. E o soluţie, nu neapărat de criză, dar decat să stai cu produsul nevandut…
Acum 100 de ani din „Schiţa monografică a Sălagiului” – editată in 1908
„Astăzi are 115 fumuri, cu 645 de suflete de religiune gr.cat. Biserica de lemn s@a edificat in 1967 şi poporul ştie să povestescă că atunci cand au voit romanii a-şi edifica biserica şi au mers ăn pădurea Rezului şi ş@au adus lemne, dar ungurii le-au ieşit inainte şi i-au oprit să aducă lemnele in sat; după un an de zile au primit autorizaţie că-şi pot edifica biserica dar numai la marginea satului.
Şcoală confesională nu este şi astfel cei 58 de copii de şcoală sunt siliţi a umbla la şcoala statului. Adulţi ştiutori de carte sunt 21, din cari 8 ştiu şi ungureşte. Alegători sunt 19, dintre cari 8 ştiu scrie atat romaneşte cat şi ungureşte”.