Combaterea coropişniţei şi a limacşilor
Cei mai răspandiţi dăunţtori din spaţiile protejate ,dar şi din grădina de legume sunt coropişniţa şi limacşii. Odată cu incălzirea solului, coropişniţa se va ridica in stratul superficial al solului, care se poate observa după caruselele şerpuite ridicate la 2-2,5 centimetri. Combaterea coropişniţei in solarii şi in camp trebuie efectuată cu ajutorul monedelor toxice, pregătite din boabe fierte de grau, orz sau porumb, adăugand unul dintre insecticidele Bi-58 (nou), dimetoot, donadium, pilarmax, bastar, fostran in cantitate de 5-10 la sută din masa boabelor uscate. Momeala se imprăştie cu cateva zile inainte de semănat pe perimetrul vetrei in cantităţi de 25-30 de grame pe metrul patrat, cu incorporare imediată la adancimea de 2-3 centimetri. La apariţia atcurilor pe răsad, prin udatul solului se poate aplica soluţia de 0,2 la sută de Bi-58, dimetoot, dinadim, bastar, succesor, fostran, in cantitate de 4-5 litri de soluţie la un metru patrat de suprafaţă. Duşmanii coropişniţelor sunt cartiţele şi şoparlele.
In condiţii de umiditate sporită şi temperaturi de 12-18 grade Celsius se va semnala nocivitatea sporită a limacşilor, care lasă după ei o dungă lucie. Impotriva lor caruselele din solarii sau din camp trebuie presărate cu cenuşă sau var praf, ori amestecul lor in proporţie de 5 la 1, sau var praf ori cenuşă de lemn (30 de grame la un metru patrat). Prăfuirea se efectuează in orele de seară sau noaptea. Solul in jurul plantelor poate fi presărat cu ace de pin ori salcam. Un mijloc incercat de combatere a acestui dăunător este nimicirea limacşilor adunaţi sub scanduri vechi, sub carpe, saci, care mai apoi se strang manual şi se nimicesc. Pentru a intensifica eficacitatea acestor măsuri simple, marginile materialelor (scanduri, carpe etc) se pou unge cu tăraşă fermentată, mirosul căreia ademeneşte limacşii.