UDMR Sălaj își anunță, în mod public, susținerea pentru István Csűry, episcopul Eparhiei Reformate Piatra Craiului, şi Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania, vizați de o anchetă penală în cazul retrocedării clădirii care găzduiește în prezent Colegiul Național “Silvania” Zalău.

“Organizația județeană RMDSZ Szilágy susține liderii bisericii sale. Conform legilor actuale, Districtul Bisericii Reformate din Regat în 2003 a depus o cerere de restabilire a drepturilor de proprietate ale Colegiului Zilahi Reformat Wesselényi, pe baza documentelor relevante. Aproape două decenii de nerespectarea regulilor, raionul bisericesc a ajuns și în instanță în cadru legal.Procedura inițiată de Parchetul Zilah împotriva lui István Cs ury și Béla Kat ó, episcop reformat, este surprinzătoare și inacceptabilă, ceea ce ne umilește și ne târăște liderii bisericii în absența unei decizii judecătorești valide.Întrebare: care este scopul? Nu se poate, nu este revenirea proprietății cât mai curând posibil, ci întârzierea ulterioară a cazului.Se știe că biserica reformată operează educația de secole și că clădirea Colegiului Zilahi Reformat Wesselényi era proprietatea bisericii. Aceasta este și dovada documentelor care impun naționalizarea, deci așteptăm ca aplicarea bisericii reformate să fie legalizată și cazul fostelor proprietăți bisericești care așteaptă reconstrucția de aproape două decenii să fie soluționată în curând. Din păcate, vedem că metodele de restituție sunt fantomatice asemănătoare cu metodele de naționalizare. Districtul Szilágy RMDSZ îndeamnă, este de acord și sprijină – așa cum a făcut până acum – revenirea bunurilor bisericești din toate timpurile”, spun reprezentanții formațiunii politice, într-un comunicat postat în mediul online în cursul zilei de luni, 30 august. De menționat faptul că acest comunicat a fost postat în limba maghiară, iar traducerea în limba română este cea automată, oferită de Google.

Reacția UDMR Sălaj vine după ce procurorii sălăjeni au început o anchetă penală în cazul retrocedării imobilului.

Graiul Sălajului a scris, săptămâna trecută, că vizați de procurori sunt István Csűry, episcopul Eparhiei Reformate Piatra Craiului, şi Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania.

Cei doi episcopi sunt suspectaţi de fals în acte, dare de mită şi uz de fals.

Dosarul de retrocedare este nesoluționat din 2003, an în care Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului a solicitat retrocedarea în natură a imobilelor și terenului aferent colegiului, în baza OUG nr.94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut unor culte religioase din România și a unor cărți funciare anexate cererii. În primă fază, cererea a fost adesată Comisiei Speciale de Retrocedare. Aceasta a respins solicitarea, așa că s-a ajuns în instanță.

În solicitarea lor, reprezentanţii Eparhiei au susţinut că „de la înfiinţarea din 1640 şi până la naţionalizarea din 1948, atât imobilele cât şi instituţia care a funcţionat în cadrul acestuia au aparţinut bisericii reformate. Faptul că imobilul în litigiu a aparţinut Bisericii Reformate rezultă şi din legea adoptată de către cel de al doilea sinod reformat naţional din Budapesta deschis la 10 noiembrie 1904. De asemenea din buletinul informativ al Colegiului Evanghelic Reformat din Zalău, în anul 1893 reiese că acest colegiul  este unul dintre instituţiile de învăţământ al Episcopiei Reformate din Ardeal şi ca atare se află sub supravegherea şi controlul Episcopiei respectiv al conducerii, al Consiliului Directoral Permanent cu reşedinţa în Cluj-Napoca”.

De cealaltă parte, statul român, prin Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparţinut culterlor religioase din România, a susținut că „din înscrisurile depuse la dosarul  aferent cererii de retrocedare nu a reieşit  dovada dreptului de proprietate al Eparhiei Reformate la momentul preluării. Potrivit înscrisurilor imobilele s-au aflat în proprietatea Colegiului Wesselenyi din Zalău, parte în proprietatea Fondului pentru Internatul Colegiului Evanghelic Reformat Wesselenyi din Zalău, iar nu Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului. Nu s-a făcut dovada că Eparhia ar fi fondatoarea Colegiului Reformat cu atât mai mult cu cât din anul 1911 nu şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară deşi avea această posibilitate. În consecinţă, la data preluării imobilele nu erau în proprietatea bisericii”. Și administrația locală zălăuană a arătat, în timpul procesului, printr-o cerere de intervenţie accesorie, că Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului nu a avut niciodată calitatea de proprietar prin construire şi prin orice alt mod de dobândire asupra imobilelor pe care le revendică.

În 2017, Curtea de Apel Cluj a respins demersul inițiat de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, pe motiv că nu există acte doveditoare care să le susțină solicitarea și să le dovedească dreptul de proprietate.

„Nici un act nu atestă că Eparhia este fondator al Fondului sau colegiului, eventual continuator al entităţii înscrise în cartea funciară”, preciza motivarea de la acea vreme. Magistrații au mai constatat că extrasul CF evidenţiază o altă entitate persoană juridică distinctă de solicitant şi chiar de Biserica Reformată din Zalău și, cu toate că Eparhia a susținut că este un succesor continuator, nu s-a dovedit o atare situaţie prin rectificarea înscrierii în cartea funciară.

Nemulțumiți de sentință, reprezentanţii Eparhiei au făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După trei ani de zile de procese, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis dosarul înapoi la Curtea de Apel Cluj, pentru rejudecare.

Dosarul a fost înregistrat din nou pe rolul instanței clujene în ianuarie 2020, iar procesul e în desfășurare.

Post Views: 84