Legislația europeană strictă cu privire la organismele modificate genetic (OMG) este considerată depășită și, în condițiile noilor provocări mondiale, Comisia Europeană își dorește modificarea legislației, astfel încât fermierii europeni să poată deveni competitivi pe piața globală.
În aceste zile au avut loc, la Bruxelles, discuții pe tema noilor tehnici genomice, despre care relatează europarlamentarul sălăjean Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European.
”În acest moment (n.r.: luni, 10 mai), particip la reuniunea Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, în cadrul căreia are loc o dezbatere pe marginea noilor tehnologii de modificare genetică în sectorul alimentar: efecte asupra sănătății și mediului. La solicitarea Consiliului de Miniștri, Comisia Europeană a publicat studiul privind statutul noilor tehnici genomice. Studiul arată că noile tehnici genomice, care sunt tehnici de modificare a genomului unui organism, au potențialul de a contribui la un sistem alimentar mai durabil, ca parte a obiectivelor Pactului verde european și ale Strategiei <De la fermă la consumator>. Legislația actuală privind OMG-urile, adoptată în 2001, nu este adecvată pentru aceste tehnologii inovatoare”, informează Daniel Buda.
Potrivit europarlamentarului sălăjean, Comisia lansează în prezent o consultare amplă și deschisă privind elaborarea unui nou cadru juridic pentru aceste biotehnologii. Comisarul European pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, spune că: „Pornind de la ideea că siguranța mediului și a consumatorilor este un principiu director al politicilor, a sosit momentul să purtăm un dialog deschis cu cetățenii, cu statele membre și cu Parlamentul European, pentru a decide împreună viitorul acestor biotehnologii în UE”.
Reprezentantul Comisiei Europene precizează că: „Pe 29 aprilie, Comisia a publicat un studiu privind noile tehnici genomice. Utilizăm acest termen pentru diferite tehnici care aduc modificări ale genomului. Am încercat să aducem o imagine asupra situației prezente. Trebuie să ținem cont de obiectivele din Farm to Fork și Green Deal. Am încercat să ajungem la toți cei afectați sau interesați de legislația care se aplică acestor tehnici. Vorbim despre un set de tehnici foarte variate care pot fi utilizate în moduri diferite pentru a obține modificări țintite. Majoritatea tehnicilor sunt dezvoltate în afara UE. În ce privește beneficiile potențiale și preocupările, avem o imagine mai largă. Aceste tehnici pot fi utilizate pentru ca plantele să fie mai rezistente la schimbări climatice, la dăunători, să aibă proprietăți nutritive mai mari. Consultarea a arătat viziuni diverse și uneori opuse cu privire la siguranța acestor tehnici. EFSA a concluzionat că mutageneza țintită la plante nu aduce noi riscuri față de cultivarea convențională a plantelor. Am concluzionat că există indicații ferme că legislația actuală nu este suficientă, este nevoie de un progres legislativ”.
Din discuțiile purtate la Bruxelles, europarlamentarul Daniel Buda rezumă ideile principale astfel: ”Produsele obținute cu ajutorul noilor tehnici genomice au potențialul de a contribui la sisteme alimentare durabile, plantele fiind mai rezistente la boli, la condițiile de mediu și la efectele schimbărilor climatice. În plus, produsele pot beneficia de calități nutriționale mai ridicate, cum ar fi un conținut mai sănătos de acizi grași, și au o nevoie redusă de factori de producție agricolă, cum ar fi pesticidele; contribuind la obiectivele UE privind inovarea și durabilitatea sistemelor alimentare, precum și la o economie mai competitivă, noile tehnologii genomice pot prezenta beneficii pentru multe sectoare ale societăților noastre”.
Indiferent care vor fi rezultatele discuțiilor, semnalul dat de la Bruxelles este acela că Uniunea Europeană nu mai trebuie să rămână partea de lume rezistentă la dezvoltarea biotehnologiilor și la adoptarea lor în legislația comunitară. Desigur, cu respectarea principiilor și a obiectivelor asumate pentru protejarea agriculturii și a mediului.