Așa-i că atunci când lucrezi în grădină aduni în jurul tău grămezi de resturi de tot felul pe care mai apoi te tot gândești unde să le ascunzi sau cum să scapi de ele pentru ca în urma ta grădina să rămână ordonată și curată? Începând din această lună, nu mai poți arunca resturile vegetale la întâmplare.

Resturile vegetale din gospodărie înseamnă compost: un îngrășământ bio, care este întrebuințat cu succes în agricultură. Acest tip de îngrășământ este rezultatul unui proces lent de descompunere a resturilor vegetale în urma căreia structura solului se modifică devenind mult mai bogat în humus. Un sol bogat în humus înseamnă plante care cresc mai repede, mai sănătoase, mai rezistente, mai puternice (în procesul de descompunere, anumite microorganisme și ciuperci produc substanțe antibiotice capabile să distrugă dăunătorii și agenții patogeni).

Anul trecut, Parlamentul a adoptat Legea Compostului -181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase. Acest act normativ devine obligatoriu începând din această lună și impune selectarea selectivă a deșeurilor nepericuloase compostabile prin reciclarea/valorificarea acestora folosind opțiunea de compostare /digestie anaerobă, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător.

Pe scurt, cine nu reciclează separat și gunoiul vegetal este pasibil de amendă. Acest lucru este prevăzut în Legea Compostului care intră în vigoare începând cu data de 20 februarie.

Crengile, frunzele, cojile de fructe sau de legume și toate resturile de origine vegetală din propria gospodărie trebuie reciclate separat. Fiecare gospodar în parte trebuie să aibă amenajată o lădiță sau un container special pentru așa ceva, iar primăriile sunt obligate să amenajeze pentru cantitățile mai mari câte o platformă ecologică specială, la marginea localităților.

Resturile vegetale, printre care sunt incluși chiar și brazii de Crăciun, sunt duse la stații de reciclare, unde sunt transformate în compost. Acestea se toacă cu mașini speciale, se așează în brazde care timp de 3 luni de zile se întorc și se udă. După această perioadă, ele sunt cernute, rezultând compostul final (fertilizant pentru pământ).

Reciclarea deșeurilor vegetale a început să se extindă ușor, ușor și la orașe, nu doar în sate, unde până nu demult atât miriștile cât și frunzele și crengile erau arse în plin câmp sau pe marginile drumurilor. Până la finalul anului 2023, România trebuie să-și atingă ținta de reciclare de deșeuri impusă de UE, capitol la care țara noastră este codașă.

În concluzie, prevederile Legii Compostului fac ca arderea frunzelor și a altor resturi vegetale să devină o contravenție care se pedepsește prin lege cu amendă de la 400 la 800 lei pentru persoanele fizice și de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice. Constatarea acestor contravenții și aplicarea sancțiunilor prevăzute în Legea Compostului se face de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

Post Views: 154