Redacția
Numai unul din zece romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa, publicul romanesc adult fiind insa unul din cele mai religioase si superstitioase din Europa, arata un raport al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala Bucuresti. In Romania, exista unul dintre cele mai inalte niveluri ale credintelor si practicilor religioase, ale increderii in pseudo si para-stiinte, in horoscoape si superstitii, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC – „stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii” – lansat, vineri, de catre Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti. Concluziile raportului indica trei directii. Prima, arata ca romanii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica a publicului in context european. Adica, numai unul din zece romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa. Apoi, exista unul dintre cele mai inalte niveluri ale credintelor si practicilor religioase, ale increderii in pseudo si para-stiinte, in horoscoape si superstitii, astfel ca publicul romanesc adult este unul din cele mai religioase si superstitioase publicuri din Europa. Iar a treia concluzie arata ca exista la romani cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive fata de stiinta si fata de dezvoltarile ei (aproximativ unul din doi romani declara sprijin puternic si pragmatic cercetarii stiintifice), totusi, multe atitudini sunt prea putin bazate pe cunoastere si pe adeziunea in cunostinta de cauza fata de valorile si realizarile stiintifice. Autorii studiului sustin afirmatia potrivit careia publicul romanesc are unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica din Europa pe mai multe rezultate. Astfel, aproape 90 la suta din populatia inclusa in studiu nu dispune de cunostinte stiintifice elementare si de un vocabular stiintific activ, nu stie cum este aplicata metoda stiintifica de cercetare si opereaza precar cu probabilitatile. In context european, romanii sunt mai putin „alfabetizati” din punct de vedere stiintific. Deficitul cognitiv-stiintific al publicului romanesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, Romania se afla pe locul 28 din 29 de tari europene (EU29), in ceea ce priveste nivelul stocului public al cunoasterii stiintifice.
42 LA SUTA DINTRE ROMANI CRED CA SOARELE SE INVARTE IN JURUL PAMANTULUI
Chiar daca sunt majoritari cei care raspund ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui (52la suta), este remarcabil faptul ca pentru 42la suta dintre romani Soarele se invarte in jurul Pamantului. O proportie importanta a publicului romanesc (36 la suta) opteaza pentru creationism, considerand falsa afirmatia: „Fiintele umane, asa cum le stim noi azi, au evoluat din specii stravechi de animale”. De asemenea, cunostintele romanilor in domeniul medicinii si geneticii sunt sarace: 34la suta nu cunosc ca genele tatalui sunt cele care influenteaza sexul copilului nou-nascut. Cunostinte elementare bune apar cu precadere in domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au inregistrat la intrebarile despre provenienta oxigenului (89la suta raspund corect ca este produs de plante) si peste 79la suta raspund corect la intrebarea privind miscarea permanenta a continentelor, potrivit raportului realizat de Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucuresti.
