Vineri, 23 august 2019, se implinesc 75 de ani de cand Romania a fost confiscata de comunisti. Aceasta confiscare, inainte de a se face prin ocuparea de catre Armata “Eliberatoare”, s-a facut prin cuvinte, iar cei care se lasa mai usor de sedus de cuvinte, sunt chiar intelectualii. Pe cei care faceau gratuit apologia bolsevismului, Lenin ii numea “idioti utili”, pentru ca nu intelegeau consecintele pe care le vor avea teoriile comunismului in viata oamenilor si a popoarelor. Daca ne uitam la inceputurile comunismului in Romania, observam ca si la noi raspandirea acestui cancer s-au facut tot prin intelectuali, precum Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz), Nicolae Zubcu-Codreanu si dr. N. Russel, iar mijlocul prin care ideile se transmiteau atunci ca si astazi, este mass-media, despre care la un moment dat un Papa chiar avertiza ca e inutil a se construi biserici si scoli, daca cei care se opun acestor ideii, nu sunt atenti la ceea ce transmite. Pentru ca asa cum cei trei intelectuali au raspandit ideile socialiste de tip anarhist, inspirate de bolsevici prin intermediul mai multor reviste, tot asa si astazi ideile neo-marxiste intra in tara, mai nou prin retelele de socializare si nimeni nu se intreaba cine se afla in spatele lor. 

rn

Este o vorba din popor, ca atunci cand Dumnezeu vrea sa te piarda iti ia mintile, poporului nostru i-au fost luate mintiile la data de 23 august 1944, cand in loc ca aceasta zi sa se transforme intr-o zi de aniversare a schimbarii aliantei de catre Romania, s-a transformat intr-o “mare realizare comunista”. Cand liderii partidelor democratice, de la aceea vreme, trebuiau sa fie vigilenti pentru a nu se petrece acest lucru erau de negasit, singurul lider de partid care s-a prezentat la Palat in aceeasi zi a fost comunistul Patrascanu, iar intrucât garzile pregatite de rege si de Maniu nu erau nici ele disponibile rapid, singura militie care sa poata pazi pe cei arestati pentru ca nu s-au supus ordindului Regelui, a fost cea a comunistilor stop_coloana organizati de Emil Bodnaras, fapt ce a fost exploatat de propaganda comunista ulterioara ca si argumentat pentru pretentia exagerata ca Partidul Comunist ar fi jucat rolul conducator în aceasta schimbare necesara a iesiri din razboi. In ce priveste atitudinea lui Antonescu de a nu accepta iesirea din razboi pe fondul invadarii Nord-Estului Romaniei de catre monstrul sovietic, pe ideea ca si-a dat “cuvantul de ofiter” lui Hitler, o compar azi cu cea a politicenilor care ne vorbesc de “parteneriate strategice” fara sa tina cont in primul rand, de intersele tarii si nu de mandatul pe care-l detin temporar, iar multi dintre ei nici nu realizeaza cui fac jocul. Chiar daca pe unii nu-i poti declara comunisti, putem linistit sa-i numim “utili idioti” in jocul altora, care incearca sa ne imbrododeasca cu tot felul de cuvinte pentru a ne modela opinia publica.
Dupa 75 de ani, ne putem intreba daca Romania nu se afla intr-o situatie asemanatoare? E mai bine pentru Romania, sa-si aleaga o pozitie si o strategie geo-politica clara, indiferent de consecinte, si sa ramana pentru todeauna consecventa cu aceasta pozitie sau sa fie intr-o forma de neutralitate dublata de o diplomatie comerciala? Dupa modul in care decurg lucrurile astazi-dat fiind ca am fost bagati in UE, NATO si parteneriat strategic cu SUA din diverse interese-este mai mult de dorit, ca pozitia noastra sa fie echilibrata astfel incat, Romania sa-si maximizeze foloasele politice, economice si de securitate pe termen foarte lung. Are tara noastra la ora actuala o clasa politica, conducatorii si intelectualii care sa inscrie traiectoria acesteia pe o directie benefica si independenta pe termen foarte lung?

Post Views: 69