Varsolt – Exemplu benefic de comuna salajeana datorita cetatenilor ei

Peste 2000 de locuitori, cu un primar aflat la al saselea mandat

rn

Conform recensamântului din anul 2011, populatia comunei Vârsolt se ridica la 2.209 locuitori, Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (66%). Principalele minoritati sunt cele de români (27,89%) si romi (4,16%). Pentru 1,9% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.t

rn

Componenta etnica a comunei Vârsolt este alcatuita din maghiari (66%), români (27,88%), romi (4,16%), necunoscuta (1,9%) si alta etnie (0,04%). In ce priveste distributia pe religie in Varsolt reformati (60,25%), ortodocsi (28,7%), romano-catolici (1,35%), baptisti (5,02%), necunoscuta (1,9%), alta religie (2,76%)

rn

Comuna Vârsolt este administrata de primarul Breda Lajos (U.D.M.R.), acesta a fost ales în 1996. Este un primar aflat la al sase-lea mandat, care are un grad de consens din partea locuitorilor comunei, ce trece dincolo de apartenta etnica sau religioasa a acestora. Consiliu local este compus din 11 consilieri, de la alegerile locale din 2016, consiliul local are urmatoarea componenta pe partide politice: U.D.M.R. -7, P.S.D.- 2, U.N.P.R.-1, A.L.D.E.- 1.

rn

Comuna cu toate strazile asfaltate

rn

rn

Daca vrem sa cunoastem un pom, ne uitam dupa roade, iar in cazul acestei comune si administratiei ei acestea nu lipsesc, ba chiar abunda. Cu un buget de 1.900.000 lei pe anul 2019, de 5 ori mai mic de decat alte comune din zona, comuna are toate strazile asfaltate. Anul trecut, in 2019, s-au asfaltat strazi laterale in Vârsolt-Recea -Recea-Mica pe o lungime de 15 km în valoare de 3,5 milioane lei. S-a realizat aductiune apa Vârsolt-Recea -Recea-Mica în valoare de 9 milioane lei si o reabilitare drum de exploatatie agricola pe o lungime de 10 km în valoare de 4 milioane lei. S-au betonat trotuare în valoare de 300 mii lei, santuri si strazi principale în valoare de 200 mii lei. De asemenea s-a realizat o sala sport finantat de C.N.I în valoare de 6 milioane lei si o racordare de canalizare în valoare de 2 milioane lei. S-au reabilitat imobile precum Centrul de zii "After School", caminul cultural Vârsolt, caminul cultural Recea, camin cultural Recea Mica în valoare totala de 2 milioane de euro. S-a realizat intretinerea de spatii verzi, parcuri în valoare de 800 mii lei. Chiar va invitam sa vizitati parcul din Varsolt, de pe malul raului, sa vedeti cum acolo unde nu te astepti sa fie realizat ceva frumos, totusi exista cineva capabil sa o faca.

rn

rn

Semne bune, anul si decada au la Varsolt

rn

rn

Din proiectele semnate si în curs de realizare, va puteti da seama, de asemenea ca vorbim de o comuna cu totul speciala: reabilitare cladire dispensare, reabilitare cladiri scoala gimnazial, construire pod peste râul Crasna, extindere cladire gradinita în vederea înfintarii gradinitei cu program prelungit prin P.O.R., reabilitatre cladire primarie, amenajare teren fotbal si nu ultimul rand si foarte important pentru a mentine tinerii in comuna construire bloc A.N.L.. Tot in efortul de a mentine tinerii in comuna si de a da o nota feerica Varsoltului pe timpul sarbatorilor de iarna, primaria a realizat iluminatul si focul de artificii, care nu a fost cu nimic mai prejos decat cele realizate de alte primarii cu pretentii, mai ales din orasele din judet.

rn

Pentru ca sa vedeti seriozitatea celor care conduc acesta comuna salajeana, este suficient sa va uitati pe proiectele propuse pentru urmatorii ani: reabilitare instalatie iluminat public la nivel de comuna, introducere retea canalizare la satele mai mici Recea si Recea- Mica, asfaltare drumuri de exploatatie agricola pe o lungime de 10 km, santuri si trotuare betonate în Vârsolt, Recea., Recea-Mica, plantatii flori si pomi ornamentali, semaforizare intersectie în Vârsolt, aductiune retea de gaz. Aici insistam ca parlamentari nostri salajeni, indiferent de culoarea lor politica, sa sustina proiectul comunei pentru introducerea gazului, proiect care a fost declarat eligibil, dar din cauza schimbarilor la nivelul Guvernului, inca mai asteapta aprobarea. Prin aceasta aductiune practic comuna Varsolt va avea realizate cele trei probleme pe care orice primarie de comuna si oras trebuie sa le rezolve: apa, gazul si canalizarea. Trei chestiuni la care orice investitor serios se uita, inainte de a cauta sa investeasca. Referitor la investitii, Breda crede ca in zona ar trebui sa se construiasca un depozit de preluare a produselor realizate din agricultura, zona fiind recunoscuta pentru numeroasele sere de legume si pomi fructiferi, cu hectare intregi de pomi de altoire. Aici, Breda ne-a semnalat ca aceste culturi de pomi fructiferi nu sunt subventionate, un aspect la care ar trebui sa mediteze europarlamentarul Dacian Ciolos, chiar daca este din comuna vecina.

rn

Din 2018 centru turistic de importanta majora

rn

rn

In anul 2018, pe cand ministru al Dezvoltarii era Paul Stanescu, Breda Lajos a reusit sa obtina aprobarea pentru ca acesta comuna sa devina un centru turistic de importanta majora, avand in vedere prezenta barajului de acumulare si a numeroaselor pivinte de vin. Primarul spune ca cei care depune proiecte pe fonduri europene, datorita acestui proiect aprobat in 2018 de comisia alcatuita din 10 membri de la 10 Ministere, prin care Varsoltul a devenit centru turistic de importanta majora, pot sa obtina 5 puncte din partea Primariei. Pentru cei interesati sa investeasca in zona, trebuie sa tineti cont ca pe lacul de acumulare sa intlanesc turisti din mai multe judete din tara, Lajos vorbea de sapte la numar, de asemenea la baraj se intlanesc si multi straini veniti pentru concursurile de pescuit. Zona este renumita si pentru multitudinea de pivnite de vinuiri, cele mai multe privinte pe cap de locuitor, din judet, se intalnesc aici. Tot aici cei in cautare de specialitati culinare, gasim bograciul, preparat din categoria mancarurilor cu carne.

rn

Tot ce s-a realizat s-a datorat mai ales cetatenilor comunei

rn

rn

Despre primarul Breda Lajos, asa cum v-ati dat seama apartenta sa politica e din partea U.D.M.R si precum va spuneam a ajuns la un numar de sase mandate, semn ca lumea aprecieaza ceea ce face pentru comuna. Totusi, Breda a tinut sa sublinieze ca tot ceea s-a realizat si se continua a realiza, se datoreaza si viceprimarului Andrei Denes, consilierilor, dar mai ales cetatenilor comunei. Intrebat daca mai vrea sa candideze, Breda spune ca inca nu este hotarat daca sa mai candideze si in 2020, ceea ce din punctul nostru de vedere ar fi un mare pacat, daca partidul din care face parte nu va incerca sa-l convinga sa revina asupra deciziei si de ce nu, sa-l propuna la un alt nivel. De astfel, de oameni, are nevoie tara, de bun administratori si in nici un caz de traseisti politici, care nici macar finantele proprii nu sunt capabil sa le gestionze. Lajos are si cateva proiecte personale precum extinderea unor livezi si aprofundarea unor studii în diferite domenii.

rn

Scurt istoric al comunei Varsolt

rn

rn

Din datele transmise de Primaria Varsolt, cu privire la istoric comunei Varsolt, aflam ca in "Monografia judetului Salaj" publicata de Petri Mor la începutul secolului XX se atesta existenta comunei în anul 1361 sub numele de Varsuch, în 1632 Varslch, 1423 Varsocz, 1459 Warsolczh, 1460 Warsolcz, 1482 Varsolcz, 1533 Varsoltz, 1553 Warsocz, 1627 Varszocz, 1685 Varsocz.
Denumirea comunei dupa Petri Mor deriva din cuvântul "verse", de origine slava care este denumirea unei unelte de pescuit. Dupa toate probabilitatile populatia din acest loc este de confluenta a râului Colitca sau Crasna practica pe scara larga la acea data pescuitul. Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania al lui Coriolan Suciu explica numele de Recea, Recea Mica: 1326 Reche, 1348 Rethe, 1533 Retse, 1548 Recse, 1568 Recze, 1593 Rethie, 1644 Szilagy-Recse, 1854 Recse.
Numele catunului Vereveghi este explicat de acelas dictionar: Verveghiu, Valea Sângelui, 1344 Vernolg, 1387 Werwewlg, 1446 Verveulgh, 1548 Werweolgy, 1797 Vervolgj, 1854 Vervolgye, Virvelgia. Se pare ca populatia a avut mult de suferit în perioada luptelor antihasburgice conduse de principele Transilvaniei Francisc Rakoczi II, comuna fiind când în mâna trupelor hasburgice, când în mâna "curutilor lui Rakoczi". Dupa 1708 multi au parasit comuna si s-au asezat în localitatile din jurul vaii Erului, iar altii în conditii foarte grele traiau ascunsi prin paduri si tufisuri. Teritoriul comunei apartinea marilor feude nobiliare, majoritatea populatiei suferind în jugul iobagiei, români si maghiari deopotriva. În 1361 feuda Versuch din judetul Crasna este stapânita de Miklos, fiul lui Versuch Tamas si de familia Jakcsi. La 20 ianuarie 1362 Kusalyi Jakcsi este instalat stapânul feudei si aceasta familie stapâneste cu succesorii ei pâna în anul 1460. Comuna apartine în acest timp judetului "Solnocul de mijloc", în 1487 Korosi Zsigmond doneaza partea sa de mosie lui Dargii Bertalan. Un stapân al Recii este atestat în 1582 – Recsei Gaspar.
În 1761 la împartirea de bunuri iobagesti sunt mentionate nume existente în comuna si azi ca: Dienes, Varga, Potola, Peter, Dacz, Kiss. Au mai existat: Biro, Drasznai, Asztalos, Cirjak.
Dupa conscriptia nobililor din anul 1808 apar 41- dintre care Bornemisza, contele (grof) Teleki, Ladanyi, Kolumban, Sofalvi, Orgovany, Laszlo, Fekete, Pozsonyi, Recsei, Kis, Orban, Balogh.
Inscriptia cea mai veche din comuna se gaseste pe clopotul bisericii reformante "In te Domine speravi, 1658 fudi curenit ecclesia reformate Varsolcziensis". Exista un clenadiu din 1639 – o farfurie de argint matricole sunt din anul 1676. Aici preotii erau platiti de oameni. La începutul secolului al XVII-lea, fiecare om era obligat sa plateasca predicatorului una si jumatate cruce de grâu, cei care nu aveau pamânt 25 dinari, si un plin de vin.