“Inspectorul padurii” a fost infiintat in decembrie 2016. De atunci s-au primit peste 6.000 de semnale de alarma. S-au verificat 3.249 din cazuri, din care s-au confirmat 3.058 de fraude. Cum s-ar zice, cu alte cuvinte, se fura. Ca in codru. Alarmele confirmate arata ca nu se face nimic pentru a stopa fenomenul praduirii aurului verde. Codrul nu mai este demult frate cu romanul, dar asta nu inseamna ca trebuie sa dam frau liber actiunilor de ciuntire a ceea ce a mai ramas din clorofila tarii.
La prima vedere, intre un batut de soarta care merge sa-si procure lemne pentru a indulci gerul iernii si un afacerist autohton sau strain care defriseaza de-a binelea padurea nu este nici o diferenta. Pentru trei vreascuri si un ciot, comisarul garzii forestiere, padurarul, politistul, te arde rau. Puscaria te mananca. E blamat cel care duce o caruta de lemne si-i indemnat sa se incalzeasca cu balegar uscat. Dar se musamalizeaza stop_coloana tot ce inghit fabricile de mobila straine, cu cardasia cozilor de topor care n-au lipsit si nu lipsesc nici astazi.
Iar actuala conducere a Ministerului Apelor si Padurilor solicita acum ca angajatii din subordinea Ministerului de Interne sa nu mai poata verifica transporturile de lemn din padurile nationale, ci doar sa ceara socoteala culegatorilor de ciuperci si fructe de padure. Si toate acestea in conditiile in care distrugerea fondului forestier a fost declarata prin Legea nr.51/1991 amenintare la adresa securitatii nationale a Romaniei. Tara se poate vinde, dar padurea nu se poate cumpara.

Post Views: 81