Ziua Naţională la Zalău

Peste 150 de zălăuani au ales să-şi petreacă dimineaţa de 1 Decembrie pe Platoul de Marmură din faţa Prefecturi Sălaj, în ciuda temperaturii scăzute e numai 2 grade Celsius şi a vântului tăios. Pe strada 9 Mai, preţ de cinci minute, zălăuanii au putut admira defilarea militarilor din cadrul Batalionului 317 Sprijin Logistic “Voievodul Gelu” Zalău, a jandarmilor şi pompierilor.
Manifestările oficiale cu ocazia Zilei Naţionale au început la ora 10.00 cu intonarea imnului de stat “Deşteaptă-te Române”. A urmat un ceremonial religios, pentru unii cam prea lung. “Am venit cu copilul să vadă soldaţii şi am stat în frig vreo douăzeci de minute să ascult slujba religioasă”, ni s-a plâns la final un cetăţean. Ceremonialul religios a fost urmat de cuvântarea prefectului Ionel Ciunt, care a transmis mesajul premierului Victor Ponta şi care a rememorat momentul de la întâi decembrie 1918, când 1.228 de delegaţi au semant actul de unire a Tranislvaniei cu România. După momentul cuvântărilor oficiale a urmat mult aşteptata defilare, care a încântat publicul venit să sărbătorească 96 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia. În pas de defilare au trecut pe strada 9 Mai dinspre bulevardul Mihai Viteazu spre clădirea Centrului de Cultură şi Artă a Judeţului Sălaj (fosta Garnizoană a Zalăului) militari din cadrul Batalionului 317 Sprijin Logistic “Voie-vodul Gelu” Zalău, re-prezentanţi ai Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Sălaj şi reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum”.
Pe tot parcursul ceremonialului militar, fondul muzical a fost asigurat de Fanfara Promenada a Centrului Militar Zalău, care a intonat marşuri militare.
La eveniment au fost prezenţi prefectul Ionel Ciunt, primarul oraşului Zalău, Radu Căpîlnaşiu, inspectorul şef al IPJ Sălaj, Iosif Ghiurca, şi numeroşi politicieni sălăjeni. stop_coloana

Expoziţia Zilei Naţionale pe platoul de marmură

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, doctorul în istorie Marin Pop a organizat pe Platoul de Marmură din faţa Prefecturii Sălaj o expoziţie în care a explicat zălăuanilor cum se sărbătorea în trecut Ziua Naţională şi care a fost însemnătatea Zilei Naţionale în diferite epoci. În istoria României au existat trei zile declarate sărbătoare naţională – 10 mai, 23 august şi 1 decembrie -.
De la 1866 până la 1947 Ziua Naţională a României a fost 10 mai, dată la care a fost încoronat în România principele german Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, devenit în 1881 primul rege al României. Ziua Naţională a rămas 10 mai şi după moartea lui Carol I, în 1914. Succesorii Ferinand I, Carol al II-lea şi Mihai I au păstrat 10 Mai drept zi Naţională.
După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, s-a instaurat în România dictatura comunistă. Prin Legea cu numărul 363 din 1947, Camera Deputaţilor a admis ca zi de sărbătoare oficială a României data de 23 august, cunoscută în istoria comunistă drept ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România a ieşit din alianţa cu Puterile Axei, trecând de partea Aliaţilor. Conducător al României, mareşalul Ion Antonescu a fost arestat în aceiaşi zi. A urmat formarea unui guvern condus de Constantin Sănătescu. 23 august a fost serbată drept Zi Naţională până în 1989.
După căderea comunismului, în decembrie 1989, Zi Naţională a fost declarată 1 Decembrie, data la care, în 1918 la Alba Iulia s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România.