Din cuprinsul Sfintelor Evanghelii stim ca multi din cei care L-au cunoscut pe Iisus, L-au iubit, L-au ascultat, L-au urmat si au Invatat de la El cum si ce sa creada si cum sa traiasca spre a fi placuti lui Dumnezeu. Au fost Insa, precum citim si din aceeia care L-au suspectat mereu, care s-au Indoit ca ar fi Fiul lui Dumnezeu, si trimis de Dumnezeu. Acestia L-au parat autoritatilor si au obtinut condamnarea Lui la moarte. Am retrait toti, odata cu evanghelistii care ni le-au repovestit aceste evenimente cumplite, In saptamana ce o Incheiem, cu dreptate numita de Sfanta Biserica ,,Saptamana Patimilor^. Vrajmasii Lui au reusit, In cele din urma, sa-L ucida prin acea moarte barbara, Inspaimantatoare, care era rastignirea pe cruce, In asteptarea mortii lente, Incete, agonizante. L-au ucis pentru ca erau siguri ca prin aceasta aveau sa termine cu EL o data pentru totdeauna, stiau ca moartea Incheie toate socotelile. Cel mort nu se mai poate apara si, mai ales, nu mai acuza. Iisus nu-i va mai deranja cu Invatatura lui cea noua; nu-i va mai mustra pentru viata lor fariseica si nu-i va mai ameninta cu Imparatia Intunericului. Asa gandeau ei ca, rastignindu-L au terminat cu El. si toate aparentele erau de partea Lor. Iisus a fost rastignit, asa Incat ,satisfacuti, ucigasii credeau ca pot chiar glumi acum pe seama Lui, batandu-si joc: ,,Pe altii a mantuit, mantuiasca-se si pe Sine, de este El Hristosul , Alesul lui Dumnezeu^(Luca 23,35). si parea ca Intr-adevar, El nu poate face altceva decat sa se supuna sortii, sa le confirme Indoielile, neputincios ca orice om de rand. si a murit, si a fost Ingropat In vazul tuturor, In vazul multimilor, spre mahnirea si disperarea fara margini a ucenicilor si a tuturor celor care Il iubisera. Toti, chiar si ucenicii Lui, uitasera Insa un amanunt: ca El le spusese dinainte ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile, sa moara In vazul multimilor(vezi Luca 24,6-7 si Luca 26,46), asa Incat nimeni sa nu se poata Indoi de moartea Lui. Numai asa, cand va Invia si cand Il vor vedea din nou si vor vorbi cu El, dupa trei zile de sedere In mormant, nu se vor putea Indoi nici de Invierea Lui din morti. Caci iata, la capatul Saptamanii Patimilor, s-a produs marea surpriza, neasteptatul, nebanuitul eveniment: ,,Hristos a Inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand^, aratand ca El e stapan peste moarte si ca ea nu a avut putere asupra Lui. Abia acum, prin urmare, si numai asa, prin Invierea Sa din morti, Iisus le-a raspuns rastignitorilor sai, fara putinta de a fi pus la Indoiala, la Intrebarea: ,,Cine este El si de unde vine si ce putere are?^. Cine altul a mai fi putut Invia din morti? Cine e stapanul vietii si al mortii? De cine asculta moartea? Numai de Dumnezeu! Asa, si mai presus de altceva, Iisus Hristos ,,S-a dovedit cu tarie Fiu al lui Dumnezeu prin Invierea din morti^(Romani 1,4). La mormantul lui Hristos Ingerul, strajerul cerului ,,cu Infatisarea ca fulgerul si Imbracamintea lui alba ca zapada^ a rostit cuvinte ce n-au mai fost rostite la nici un alt mormant: ,,Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus Cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci s-a sculat precum a zis; veniti de vedeti locul unde a zacut^(Matei 28,5-6). Hristos s-a ridicat din mormantul lui Iosif din Arimatea! El s-a ridicat si din mormantul In care au crezut unii scriitori, oameni de stiinta, oameni politici, ateii si filozofii ca pot sa-L Ingroape! Viata si maretia lui Iisus Hristos nu se Incheie ca In Cartea lui Renan, cu crucificarea si Ingroparea Lui! Nu a fost si nu va fi om pe pamant care sa scrie ultimul capitol al Atotputerniciei lui Iisus pentru ca puterea Lui va continua sa se manifeste dincolo de limitele istoriei.
La acest ,,praznic al praznicilor^ si ,,sarbatoare a sarbatorilor” dorim ca bucuria Invierii Domnului sa se salasluiasca si sa ramana In inimile si sufletele tuturor!

Post Views: 61