Zalăul mazgălit

Graffiti sau desenele cu spray pe pereţii blocurilor, pe garduri, pe uşile garajelor, spun unii că este o artă a urbanului, alţii spun că este o formă de artă creată şi susţinută de persoane frustrate, iar alţii cred că e un abuz săvarşit de către dezechilibraţi care n-au nici urmă de respect faţă de semenii lor. Eu nu zic că unele “lucrări” n-ar fi frumoase, dar de aici şi pană la a le găsi pe pereţii casei mele, pe instituţii ale statului, pe zidurile bisericilor, e cale lungă in inţelegerea “artei”. Şi chiar dacă “artistul” ar face o copie perfectă după Grigorescu, cum să desenezi asta pe casa cuiva, pe care nu-l cunoşti?

Cum Zalăul nostru nu face excepţie de la impătimiţii care improaşcă pereţii clădirilor cu spray-uri şi vopsele, Consiliul Local a emis o hotărare care, de vreo opt ani, nu a dat roade. Conform articolului 7 din Hotărarea de Consi-liu Local nr. 170/ 2007, “constituie contravenţie neintreţinerea zidurilor, gardurilor, porţilor şi ferestrelor sau neluarea măsurilor de conservare a acestora. Pentru aceste abateri, amenda este intre 300 şi 500 de lei”. Şi, conform datelor primite de la Direcţia Corp Control din cadrul Primăriei Zalău, “nu au fost aplicate amenzi in acest domeniu”. Desene şi inscripţii sunt cu nemiluita. E vorba de “artişti” care nu au curajul să-şi expună “lucrările” ci-vilizat şi o fac de multe ori tocmai intr-un mod in care nu e permis.

Mesaje subtile pe o spălăceală de Voroneţ

Chiar in “curtea” primarului Radu Căpilnaşiu, a deputatului Nosa şi a senatorului Pop, pe strada Unirii, acolo unde se află sediul a două partide politice (PNL şi PSD), o metodă subtilă de a transmite un mesaj (deloc ortodox) a fost aplicat in văzul lumii, pe peretele dinspre stradă, care prin cromatica te duce cu gandul la un Voroneţ spălăcit. Nu putem bănui dacă e vorba de o ameninţare ori de vreun protest. Ceea ce ştim sigur este că respectiva clădire a fost declarată monument istoric şi asemenea mesaje (funk you) nu au ce căuta acolo, mai ales că aproape zilnic aleşii noştri agaţă cu privirea faimoasa inscripţie. Şi asta de caţiva ani buni.

La graniţa dintre nebunie şi normalitate

Nu ştiu dacă autorul desenului din vecinătatea pieţei Astralis a avut cunoştinţă de curentele avangardiste, dar lucrarea pe care a postat-o, sugestiv intitulată “Nebun”, se incadrează perfect in dogmele impresio-nismului. Cateva linii iţi crează impresia că aparenţa contează mai mult decat realitatea şi că nebunia se intinde dincolo de normalitate. De fapt, aşezarea liniilor in spaţiul pictural este concepută de aşa manieră incat privitorul să nu-şi dea seama care este graniţa dintre nebunie şi normalitate. Dacă treceţi prin zonă merită să vă opriţi a clipă. Problema e “doar” că “opera” este expusă pe peretele unui garaj, iar nota de sinistru a zonei este accentuată de decorul de periferie. Ca să fie şi mai deprimant, pe peretele alăturat, cineva a inscripţionat, de data asta fără pic de simţ artistic, binefacerile pe care le resimte după ce consumă anumite “substanţe”. stop_coloana

Joaca de-a Picasso

O densitate mare de graffiti, dacă putem numi astfel desenele de pe pereţii blocurilor, se află in zona Parcului Central, pe pereţii blocurilor O1, O2, OM, dar şi pe suprafaţa rampelor special amenajate din incinta parcului. Unele vor să spună ceva, referindu-se la skating, altele nu au nici noimă, doar linii şi pete de vopsea. Tot aici am văzut şi mesage pline de umanism, de dragoste, de indemnuri nobile (love, peace, unity, us all), dar şi multe mazgălituri. Probabil că nişte cursuri de desen pe pereţii blocurilor, indiferent din partea cui ar veni iniţiativa, ar alege pleava de grau. Iar cine n-are talent, să se joace acasă de-a Picasso.

Cu gandul la viaţa de apoi

Făcand, ieri dimineaţă, un raid prin locurile pe unde am bănuit că pictorii anonimi şi-au lăsat amprentele, am dat şi peste inscripţionări care ne fac să ne aducem aminte că nu numai viaţa asta trebuie băgată in seamă, că se cade să ne gandim la mantuire şi la veşnicie. Pe peretele blocului in care se află Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor o inscripţie ne atenţionează că “Isus e viu”. Probabil că asta le mai dă nădejde şi celor de varsta a treia care bat zona. La fantana Astralis, pe un perete stă scris mare cu spray “Isus e apa vieţii.” Cine s-a ratat ca pictor de biserici, a găsit de cuviinţă să mazgălească oraşul.

Mesaje politice şi porno

Garajele, prin condiţia lor de clădiri care strică aspectul aşezării, atrag parcă mai mult decat oricare alte clădiri, amatorii de “infrumuseţare” cu spray-ul de vopsea. Fiind locuri indosite, adesea găsim cuvinte obscene aruncate cu dispreţ in văzul lumii. In spatele clădirii “Electrica”, pe uşile a două garaje sunt mazgăleli politice. Una dintre ele face referiri la numele fostului preşedinte al ţării, alta la două formaţiuni politice care şi-au uitat promisiunile faţă de alegători. La caţiva zeci de metri, mai incolo, sub geamurile unor clase ale Liceului Teoretic “Gheorghe Şincai”, un alt mesaj, de data asta pornografic, este inscripţionat pe uşa unui garaj. Lipseşte o scandură şi mesajul nu poate fi recepţionat cu claritate numai dacă eşti pasionat de cuvinte incrucişate.

Pasajul din centru n-a scăpat

Stalpii şi pereţii Pasajului din centrul Zalăului nu au scăpat de “molima civilizaţiei moderne” cum este numit graffiti. Inscripţii şi desene fără cap şi fără coadă sunt azvarlite parcă in batjocură pe ziduri, creandu-ne o stare de dezgust. Ce i-au determinat pe cei ce au măzgălit zidurile să facă un asemenea gest, e greu de bănuit. O fi grandomania, o fi dispreţul, o fi revolta, o fi incultura? Un răspuns ar fi putut să ne dea lucrătorii Poliţiei Locale. Dar ia păr din palmă. Insă, cum in opt ani n-a fost nimeni sancţionat, ne facem doar iluzii că am putea primi un răspuns.