Zalău – un oraș prea sărac să-ți deschizi o afacere

Zalăul este un oraș sărac, care nu poate atrage investitori și care nu este un mediu propice pentru a-ți deschide o afacere. Asta susțin specialiștii Forbes Romania, care plasează reședința Sălajului pe locul 36 din 40 de orașe luate in consdiderare intr-un top al celor mai bune orașe din țară unde ai putea să-ți deschizi o afacere in anul 2015. 

Doar patru orașe sunt sub nivelul Zalăului – Focșani, Botoșani, Sfantu Gheorghe și Alexandria. Singurul oraș reședință de județ care nu apare in top este municipiul Vaslui, unde mediul de afaceri are un nivel mult mai scăzut decat media națională.
Pe primul loc in top se află orașul Timișoara. Reprezentanții Forbes motivează prin faptul că jude?ul Timi? este unul din cei mai mari exportatori din Romania. In top zece, in ordine, se mai găsesc: București, Cluj-Napoca, Constanța, Oradea, Brașov, Arad, Pitești, Targu – Mureș, Iași. Asta inseamnă că orașele fruntașe din top zece sunt in mare parte din Transilvania, Crișana și Banat, singurul oraș transilvănean care nu este nici măcar in top 30 fiind Zalăul. După Zalău, cel mai puțin propice oraș transilvănean pentru a-ți deschide o afacere este Bistrița, situat pe locul 29.

Zalăul este dependent de bugetul de stat

Analiștii Forbes nu au deloc motive să laude mediul economic al Zalăului. Economiștii consideră că Zalăul este dependent de bugetele locale și naționale de stat. Chiar dacă este reședință de județ, orașul Zalău este comparat cu Turda și Sighetu Marmației in ce privește mediul de afaceri.
„In Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 elaborat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, mențiunile privitoare la Zalău, orașul reședință a județului Sălaj, sunt incomparabil mai puține decat cele legate de Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare și chiar și Bistrița – celelalte reședințe de județ din regiunea de dezvoltare menționată. Astfel, Zalăul se situează constant pe o poziție cuprinsă intre locurile 32 și 36 in topul național al municipiilor dependente de bugetele locale și naționale, pe locul al cincilea in clasamentul regional in privința accesării, de către orașele reședință de județ, de fonduri europene și pe locul 28 la nivel național in același clasament. Zalăul face parte dintre cele patru orașe cu servicii mixte de importanță județeană, alături de Bistrița, dar și de orașe care, cel puțin teoretic, au o mai mică anvergură economică, precum Turda și Sighetu Marmației”, spun analiștii Forbes.

Zalăul este „subordonat” orașelor vecine Cluj-Napoca și Oradea, fără care nu poate exista

Analiștii Forbes susțin că orașul Zalău este subordonat din toate punctele de vedere orașului Cluj-Napoca, fără care nu ar putea exista. Zalăul este subordonat insă și orașului Oradea, care este liderul orașelor de importanță subregională din Nord-Vest. Este știut faptul că annual mii de studenți din Zalău iau calea Clujului sau pleacă in Oradea pentru studii. Mulți dintre aceștia chiar se stabilesc la Cluj-Napoca sau Oradea. Intr-o discuție recentă, inclusiv primarul Zalăului Radu Căpilnașiu a spus că incearcă să facă tot posibilul pentru a atrage tinerii studenți inapoi acasă la Zalău. In acest sens, Primăria caută soluții pentru a le oferi tinerilor un loc de muncă bine plătit in Zalău, servicii complexe, dar și locuri de petrecere a timpului liber cat mai plăcute pentru tineri. Printre aceste proiecte se numără și modernizarea parcurilor din Zalău, dar și rezolvarea problemei Cinematografului Scala.
„Spre comparație, Clujul este un oraș cu servicii complexe, de importanță regională, iar Oradea – de importanță subregională. De altfel, Zalăul este subordonat Clujului din perspectivă economică. Zalăul este pe locul al șaselea – ultimul – intre reședințele de județ din regiunea de dezvoltare Nord-Vest din perspectiva concentrării economice”, spun analiștii Forbes Romania. stop_coloana

Investiții străine puține in Zalău

Reprezentanții Forbes subliniază cat de prost se situează Zalăul la capitolul investiții ale companiilor cu participare străină de capital. In 22 de ani, 1991 – 2013, doar 885 de companii au investit in Zalău, insemnand o medie de 40 de companii anual. Cele 885 de companii cu participare străină de capital au subscris un capital social de 116,7 milioane de euro.
Cele mai importante companii din Zalău sunt Tenaris Silcotub, Michelin, dar și grupul de firme Universal, cel mai mare angajator cu capital autohton din Zalău.
Tenaris Silcotub a venit in Zalău unde era deja clădită o industrie de prelucrare a țevilor rămasă moștenire din epoca Ceușescu prin Inteprinderea de {evi Zalău. In anul 1991 Silcotub S.A. ia naștere peste fosta inteprindere. In anul 2004, Tenaris intră in Zalău și deschide prima linie de producție.
Cealaltă mare companie străină din Zalău este Michelin – celebrul producător de anvelope. “i aici se vine peste o industrie existentă din socialism. Uzina Zalău Anvelope a fost fondată in 1977. Achiziționarea de către Grupul Michelin, in 2001, a insemnat și aplicarea unor noi standarde de calitate, securitate și productie. Uzina de la Zalău produce diverse tipuri de anvelope: anvelope de camion, radiale cu cameră de aer și tubeless sub mărcile asociate Taurus, Kormoran, Riken, anvelope industriale marca Michelin, anvelope destinate echipării stivuitoarelor, mașinilor și utilajelor care lucrează in minele subterane. Incepand din 2013, la Zalău se produc și anvelor de metrou. A doua uzină Michelin din Zalău are denumirea de Zalău Cord. Construită integral de Michelin Romania in 2003, uzina Zalău Cord furnizează cord metalic uzinelor din cadrul Grupului. Cordul este una dintre cele mai importante componențe ale carcasei anvelopei.

In Sălaj se caștigă prost

Din populația de 224.000 de locuitori, Sălajul are 45.552 de salariați. Dintre aceștia, 56,8 la sută, adică 25.882 de angajați, lucrează in domeniul serviciilor. 40,5 la sută, adică 18.461 de angajați. sunt in industrie și construcții, iar doar 2,7 la sută, adică 1.209 angajați se regăsesc in agricultură.
Cel mai bine se caștigă in industrie, unde salariul mediu net este peste media județului, respectiv de 1.522 de lei. In agricultură se caștigă in medie 1.276 de lei, iar in domeniul serciviilor se caștigă 1.271 de lei. Cel mai bine s-a caștigat in Sălaj in luna octombrie 2014, cand salariul mediu net era de 1.418 lei. Din totalul angajaților din Sălaj, 4.726 lucrează la companiile străine active in județ, conform unei analize Econtext. Cei mai mari angajatori străini din Sălaj sunt Tenaris Sicoltub, cu 1.500 de angajați, Michelin, cu 1.200 de angajați, și Hanna Instruments din Nușfalau, cu 800 de angajați. Calculul arată că 10,4 la sută dintre angajații din Sălaj lucrează la firmele cu capital străin. Cel mai mare angajator cu capital autohton din județ este Grupul Universal, care are peste 1.000 de angajați.Din cei 45.552 de angajați sălăjeni, 10.600 sunt bugetari angajați in Invățamant (4.600), in Sănătate (3.800) și in administrația publică (2.200).Cu salariul mediu net de 1.368 de lei, sălăjenii caștigă cu 25 la sută mai puțin decat media pe țară, care trece de 1.800 de lei.