Zalaul geme de proiecte promise și nerealizate, dar are și proiecte realizate,bineînțeles, cu probleme.

“Semaforizare inteligenta” din Zalau, cu tot cu cele cinci radare ramase nefuncționale instalate pe bulevard între Silvania și Astralis, constituie unul din proiectele cu care primaria nu a reușit decât sa-i necajeasca pe zalauani. Mai mult, Zalaul risca sa i se ceara înapoi finanțarea europeana cu care a fost realizat acest proiect. Anul viitor, daca Primaria Zalau nu va reuși sa dea în folosința radarele, banii obținuți de la Uniunea Europeana ar trebui dați înapoi. Valoarea totala a proiectului se ridica la patru milioane de euro.
Povestea radarelor fixe de pe bulevard, ramase doar decor-sperietoare, a trecut însa prin mai multe etape pâna sa se ajunga la momentul în care sa dam banii înapoi la UE. Pe tot parcursul anului 2015, administratorul public al Zalaului, Radu Nistorescu, promitea ca “în câteva zile” se va semna protocolul cu Inspectoratul de Poliție Județean Salaj și ca radarele vor intra în funcțiune. Nu s-a mai întâmplat asta niciodata, pentru ca Poliția nu a fost de acord cu cinci radare pe doi kilometri de strada. Pe 7 octombrie anul trecut, Iosif Ghiurca, inspector șef la acea vreme al IPJ Salaj, ne declara ca “a venit o comisie de la Inspectoratul General al Poliției Române (n.r. – IGPR) sa verifice radarele de pe Bulevard, daca sunt conforme cu normele în vigoare”. “Au vrut sa vada cum se respecta chestiunile legate de securitate, pentru ca e vorba de date cu caracter personal. Acum așteptam concluzia finala a celor de la IGPR, pentru a putea continua demersurile cu semnarea protocolului. Ce pot sa va spun sigur este ca sistemul va fi pus în funcțiune, dar nu știm când, nu putem aproxima o data. Cei de la IGPR au avut ca obiecție faptul ca sunt cinci radare foarte apropiate, pe doi kilometri, ceea ce nu este normal. Daca gândim rațional, un șofer care se grabește ar putea fi prins de cel puțin trei radare și sa plateasca trei amenzi”, ne-a spus fostul șef al poliției salajene Iosif Ghiurca. Iar de atunci și pâna acum nimic deosebit. Doar o intervenție a lui Radu Nistorescu, care spunea în 20 octombrie, întrebat când vor intra în funcțiune cele cinci radare de pe bulevard, ca se va întâmpla… “la paștele cailor”. “Exista riscul amenzilor din partea Uniunii Europene, pentru ca sistemul s-a realizat cu fonduri europene. Noi am semnat de mai bine de un an protocolul, dar vad ca poliția nu mișca un deget în acest sens”.

Cinci radare care daca ar funcționa ar face prapad

Radarele fixe de pe bulevardul Mihai Viteazu din Zalau au fost montate odata cu “plantarea” în intersecțiile orașului a “semafoarelor inteligente”. Inteligente nu-s, dar au reușit sa îngreuneze circulația. Dar nici rau intenționate nu le putem suspecta ca ar fi. Inteligenți au fost doar cei care au conceput sistemul și cei care le-au montat. Cu tot cu cele cinci radare. Urcând spre centrul municipiului, primul radar ne iese în cale lânga magazinul Unicarm de lânga autogara. Venind mai încoace, la intersecția de lânga magazinul Lidl, alt radar. La Perla altul, la Galeriile Meseș altul, și înca unul la intersecția dintre Primarie și Cladirea Transilvania. Așadar, pe o distanța de doi kilometri ne pândesc cinci radare. La ora actuala sunt “inofensive”. Degeaba au încercat edilii municipiului sa le “puna-n pita”, adica sa traga un ponos din prezența lor, deocamdata nu au reușit. Sa fim bine înțeleși, radarele sunt funcționale, numai ca nu-i cine sa aplice amenzile pentru conducatorii auto care circula cu viteza prea mare ori au trecut pe roșu. Amenda ar fi de 195 de lei și în medie s-ar înregistra 600 de contavenții pe zi, cum a rezultat din “probe”, dupa instalarea radarelor. Atât sistemul de semaforizare, cât și cel al radarelor s-a realizat cu fonduri europene, iar investițiile prin fonduri europene sunt supuse controalelor, iar aceasta nu funcționeaza în scopul pentru care a fost realizata. Adica nu e nascatoare de amenzi.Cele cinci camere și cele șase radare de pe bulevardul Mihai Viteazul surprind în fiecare zi circa 600 de șoferi care trec pe roșu și care depașesc limita legala de viteza, a reieșit din testele facute inițial, dupa montarea lor. “n topul încalcarii regulilor de circulație pe bulevard se afla vitezomanii, 450 la numar. Alți 150 de șoferi sunt depistați în timp ce patrund în intersecții pe culoarea roșie a semaforului, potrivit informațiilor transmise atunci de Paul Maghiu, purtator de cuvânt al Direcției Generale de Administrare a Domeniului Public (DGADP). Stau marturie imaginile surprinse în trafic cu șoferii indisciplinați, imagini ce sunt stocate în baza de date a DGADP. Amenda minima prevazuta de lege pentru șoferii care trec pe culoarea roșie sau depașesc viteza legala este de 250 de lei, daca în urma imprudenței nu au produs niciun accident. Un calcul simplu releva ca sancționarea a 600 de șoferi care trec pe roșu într-o zi pe bulevard ar însemna amenzi în cuantum de 150.000 de lei. Atenție, într-o singura zi! stop_coloana

Nici Parcul Central reabilitat cu aproape un milion de euro nu-i tare inteligent

Pe lânga radare, un alt proiect cu finanțare europeana și cu semne de întrebare este Parcul Central din Zalau. Inaugurat în 2014, parcul a trebuit refacut parțial în 2015 pentru ca multe din obiectele de decor din parc, statuile și trotuarele erau crapate. Acum, în 2016, parcul ar trebui refacut iar. pentru ca s-a distrus din nou. Înfațișarea lui e departe de cea de la taierea panglicii. Iar cea mai mare parte din vina o poarta constructorul. Constructorul ACI Cluj-Napoca, firma care a facut lucru de mântuiala. Ne întrebam unde au fost specialiștii care trebuiau sa participe la recepția lucrarilor? Sau au participat și au închis ochii. Despre elementele decorative ale parcului, acele statui care dupa câteva luni s-au decojit, am mai scris. Artistul care ar fi trebuit sa le refaca a disparut din țara. Așa ca le-a cârpi altcineva. Trist este ca pe anumite porțiuni de pe aleile care brazdeaza zona verde, în special pe cele de la baza parcului, asfaltul este plin de denivelari și fisuri care cu timpul vor deveni crapaturi și cu siguranța bucați mari din asfalt se vor desprinde. Multe muchii de scari sunt ciobite. Pista pentru biciclete este crapata și ea. La un an de zile de la construcție parcul a fost refacut. Iar acum, la doi ani de la inaugurare, trebuie iar refacut.

Centura facuta pe jumatate este inutila de șase ani

Șoseaua ocolitoare care ar trebui sa scoata traficul greu din Zalau este una dintre nerealizarile edililor din municipiu. Proiectul sta împotmolit la jumatate de 6 ani. În lipsa unei șosele ocolitoare a Zalaului, tot traficul greu de pe ruta Cluj – Satu Mare se face pe singurul bulevard din Zalau, cu ocolirea centrului orașului pe strada Tudor Vladimirescu și apoi pe Kossuth.
O încercare de rezolvare a problemei a avut loc în perioada 2007 – 2010, când s-a lucrat la primul tronson, în lungime de aproximativ 10 kilometri, a șoselei ocolitoare. Tronsonul se încheie la intrarea în Aghireș. De acolo, ar fi trebuit construit, ulterior, tronsonul al II-lea, care sa scoata traficul de la Aghireș pe Meseș, în E 81. Construcția celui de-al doilea tronson s-a blocat, însa, în poligonul militar de tragere, aflat pe traseu. Blocajul a intervenit din cauza faptului ca reprezentanții Primariei Municipiului Zalau nu au reușit sa ajunga la un consens cu Ministerul Apararii Naționale. În toata aceasta perioada, cele doua parți au avut mai multe întâlniri și de fiecare data s-a promis ca se rezolva problema. Problema a fost rezolvata în cele din urma de premierul Dacian Cioloș, care a spus recent ca guvernul preia responsabilitatea și centura ocolitoare va fi continuata prin includerea ei în drumul european E81.

De șase ani ni se promite cinematograf

În 2010, Primaria Zalau ne promitea reabiltiarea și redeschiderea Cinematografului Scala. Timpul a trecut și nimeni nu s-a zbatut prea mult sa rezolve problema Cinematografului, astfel ca în 2012, în mai, înainte de startul campaniei electorale, același proiect era “vândut” alegatorilor. Consilierii locali au aprobat pe 28 mai 2012, înainte de campanie, documentația de avizare a lucrarilor de modernizare pentru reabilitarea cinematografului Scala din Zalau.Proiectul presupunea realizarea unei sali de cinema cu o capacitate de 250 de locuri și dotata cu o scena pentru eventuale spectacole. Actualul spațiu al cinematografului Scala se dorea atunci a fi reamenajat, urmând a fi construite un planetariu cu o capacitate de 25 de locuri și o sala de cinema 3D cu 38 de locuri. Reabilitarea cinematografului Scala costa în 2012 cam 4,5 milioane de euro, adica tot bugetul de dezvoltare pe un an al Consiliului Local, pentru toate domeniile. Suma de 4,5 milioane euro a rezultat dupa ce proiectantul a prevazut echipamente de top la partea de echipare a cinematografului. Conducerea Primariei promitea atunci sa gaseasca surse de finanțare pentru reabilitarea cinematografului, care va deveni în urma modernizarii “un nou centru cultural și de divertisment”, dupa cum spunea atunci primarul Radu Capîlnașiu.Acum, la patru ani distanța, înainte de o noua campanie electorala, consilierii locali au mai votat un proiect de reabilitare a Cinematografului Scala. Poate, poate cineva mai mușca odata aceeași momeala.