Zalau – orasul in care turismul este omorat cu zile

Orasul Zalau are oportunitati turistice rare în tara. Turistul care ne trece pragul are ce sa vada, de la cladiri istorice, monumente istorice, peisaje unice, pâna la locuri încarcate de legende impresionante. Zalaul poate fi chiar un pol de dezvoltare a turismului salajean, care se defineste prin locuri istorice unice în tara, turism balnear, dar si prin posibilitati de drumetii si plimbari de poveste în aer liber. 

Însa nu s-au gasit înca oamenii care sa puna în valoare frumusetile Zalaului si ale Salajului. Nici Primaria Zalau si nici “pomul laudat” cu denumirea de Centru de Informare Turistica Zalau nu sunt în stare sa revigoreze turismul zalauan. O spune negru pe alb un document publicat chiar de Primaria Zalau, care arata ca turismul din orasele Beclean pe Somes, Dej sau Câmpia Turzii, recunoscute mai mult ca centre industriale sau ca noduri feroviare, au un turism mult mai dezvoltat decât turismul Zalaului.

Turistilor le place mai mult în orase ca Beclean sau Dej decât în Zalau
Datele preluate de la Primaria Zalau arata ca durata medie de sedere a unui turist în Zalau este de 1,8 zile. Adica de aproape doua zile. Aceeasi statistica arata ca durata medie de sedere a unui turist în Beclean este de 3,1 zile, în timp ce durata medie de sedere a unui turist în Dej este de 2,4 zile. Pe baza aceleiasi statistici rezulta ca gradul de utilizare al unitatilor de cazare pentru turisti din Zalau este de 14,32 la suta, cea mai slaba medie din regiunea de Nord-Vest a României. Comparativ, daca gradul de ocupare a camerelor din unitatile de cazare din Zalau este de 14,32 la suta, gradul de utilizare al camerelor din Beclean este de 28,72 la suta, iar a camerelor din Dej este de 30,88 la suta. Gradul de utilizare a camerelor hotelurilor sau a pensiunilor din Câmpia Turzii este de 46,09 la suta, iar a camerelor din Bistrita (oras asemanator ca marime cu Zalaul) este de 28,96 la suta.

Orasele vecine ne “fura” turistii
Turismul din Oradea, Cluj-Napoca sau Baia Mare, cât si cel din Satu Mare este net superior Zalaului. În Zalau s-au cazat anul trecut 38.323 de turisti. Comparativ, la Cluj-Napoca au poposit cel putin o noapte un numar de 608.620 de turisti, adica de 16 ori mai multi turisti decât la noi. La Oradea s-au cazat anul trecut 360.432 de turisti, de zece ori mai multi decât în Zalau. La Baia Mare au dormit anul trecut cu 100.000 mai multi turisti decât la Zalau, adica 139.003 turisti. La Bistrita au înnoptat 115.054 de turisti, în timp ce în Satu Mare au fost 91.307 turisti.

Beclean are trei obiective turistice; Zalaul are zeci de obiective bine “ascunse” de ochii turistilor
Turismul din Beclean, oars care întrece simtitor Zalaul la capitolul turism, se bazeaza pe trei obiective turistice: doua castele si o biserica veche. La Beclean poti vizita Biserica Reformata Calvina, construita în secolul al XV-lea, unde se gasesc mormintele famililor nobiliare Behlen si Bannfy, si cele doua castele Bethlen construite între anii 1700 – 1800.
În schimb, în centrul Zalaului, atmosfera este a unui oras în care obiective turistice importante nu au un cadru care sa le puna cu adevarat în valoare. Lipseste acea atmosfera de burg, asa cum întâlnim în multe orase transilvanene. În mare parte, asta se datoreaza celor din perioada comunista, care au stricat centrul vechi, au demolat cladirile vechiului oras în favoarea cladirilor moderne.
Totusi, în zona centrala au mai ramas cladiri vechi. A mai stricat din peisaj dupa revolutie noua cladire a finantelor, dar mai nou s-a încercat punerea în valoare a câtorva din cladirile vechi importante care au ramas. Cladirea Transilvania, principalul punct de atractie turistica, tocmai ce a fost reabilitata. În centru se mai gasesc cladirea Primariei, cea a Colegiului National Silvania, cea a Bibliotecii Judetene, dar si cladirea care adapostea în trecut vechiul Hotel Carpati.
Pe strada Unirii se mai afla si cladirea istorica ce gazduieste sediul PSD Salaj, dar care arata acum destul de rau, în contrast cu cladirea Muzeului Judetean din imediata vecinatate.
Lânga platoul de marmura se afla Palatul Administrativ ridicat în epoca comunista si care acum gazduieste Prefectura si Consiliul Judetean. Mai este si cladirea Cazarmei General Dragalina, astazi sediul Centrului de Cultura.
Zona centrala mai gazduieste si patru biserici istorice, dintre care cea mai veche este biserica reformata, acum bine dosita în spatele cladirii cenusii a finantelor.
Statuia Wesselenyi, cea lui Iuliu Maniu si cea a lui Gheorghe Sincai întregesc peisajul istoric.
Si strada Crasnei si strada Republicii mai gazuidesc câteva cladiri construite în secolele trecute. Pe Republicii (acum Corneliu Coposu) era de fapt locul în care se instalase nobilimea din târgul Zalau, iar Crasnei (acum 22 Decembrie 1918) era strada celor saraci. stop_coloana Aici avem si casa memoriala a lui Ady Endre.

Jiboul este buricul turismului salajean
Institutul National de Statistica (INSS) spune ca în 2014 toate muzeele si colectiile publice din Zalau au strâns la un loc 14.921 de vizitatori, iar cele din Simleu Silvaniei au adunat 300 de turisti. Orasul Jibou, cu Gradina Botanica, a strâns în 2014 nu mai putin de 46.140 de turisti, de aproape cinci ori mai mult decât Zalaul. Cel mai bun an turistic al Zalaului a fost 2011, atunci când pragul Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau si cel al Galeriei de Arta a fost trecut de 16.000 de turisti, în timp ce, în 2011, la Jibou poposeau 33.000 de turisti, de doua ori mai mult decât în Zalau. Iata ca în trei ani Zalaul a pierdut, în timp ce Jiboul s-a distantat semnificativ prin performanta Gradinii Botanice.

Avem centre de informare turistica, fara activitate
Primaria Zalau a înfiintat anul trecut Centrul National de Informare si Promovare Turistica. Investitia totala se ridica la 191.531 lei, din care 187.406 lei sunt fonduri nerambursabile din FEADR si de la bugetul de stat. Banii au fost folositi doar pentru dotarea centrului turistic, pentru ca acesta functioneaza în Cladirea Transilvania. Si mai sunt în judet o sumedenie de centre turistice care nu îsi gasesc utilitatea. În raportul de activitate, Centrul de Informare Turistica Zalau se lauda cu inscritptionarea de pix-uri cu sigla Zalaului si cu împartirea de pliante.
Constructia Centrelor de informare turistica a fost de fapt o moda în rândul primarilor, pentru ca sunt aproape gratis, chiar daca au sau nu obiective turistice în zona. Finantarea nerambursabila este asigurata în proportie de 98 la suta prin Programul National de Dezvoltare Rurala, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), Axa III – “Îmbunatatirea calitatii vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale”, Masura 313 – “Încurajarea activitatilor turistice”. De aici vin banii cu care se construiesc niste cladiri frumoase, care mai apoi stau închise cu lacatul. Ramân prin ele însele monumente antropice si exemple de risipa financiara în stil pur românesc. Este previzibil ca dupa cinci ani de la înfiintarea lor, timp în care sunt obligate sa functioneze în scopul pentru care au fost finantate, cladirile acestor centre turistice vor fi valorificate altfel.
Centre de informare si promovare turistica sunt în judetul nostru, în diferite faze de constructie, în comunele Creaca, Camar, Samsud, Maieriste, Gâlgau, Carastelec, Plopis, Mirsid, Buciumi, Meseseni, Dobrin, Horoatu Crasnei, Letca. Valoarea investitiei variaza între 90 de mii de lei si 200 de mii de lei. Un localnic din comuna Horoatu Crasnei ne spune ca pe Centrul de informare turistica din satul Stârciu s-a pus lacatul dupa ce a fost construit. Doar buruienile si paianjenii se “informeaza” la centrul respectiv. Pe zi ce trece sunt mai multi.

Proiecte turistice care toaca bani, fara vreun folos pentru turism
Lucian Bode, presedintele PNL Salaj, a aratat recent cum liderii PSD din Salaj pot distruge obiectivele turistice din judet, reabilitate cu mii de euro. Deputatul Lucian Bode a prezentat “modul execrabil” în care au fost gestionate cele doua proiecte turistice demarate în Salaj. Circuitul Castrelor Romane si Circuitul bisericilor de lemn.
Bugetul proiectului Circuitul Castrelor Romane în judetul Salaj este de 8 milioane de euro. Termen de finalizare a fost 30 iunie, dar receptia lucrarilor e facuta de la începutul anului. Deputatul subliniaza ca în timpul lucrarilor de consolidare a zidurilor din Castrul Roman de la Porolissum, acestea s-au prabusit pe o distanta de aproximativ 31 de metri liniari, distrugând si parte din piesele arhitecturale aflate în apropierea zidului prabusit. Unul din motivele pentru care s-a ajuns aici este ca toate lucrarile au fost executate fara supraveghere din partea unei persoane de specialitate, arheolog de epoca romana, ne spune Bode. Zidurile au fost darâmate, s-a construit o alta fundatie si se zideste din nou. Pe buna dreptate Bode se întreaba “cine plateste pentru carentele crase în gestionarea acestei lucrari?”.
În legatura cu proiectul “Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord – Judetul Salaj”, Lucian Bode crede ca prin lucrarile executate nu sunt atinse obiectivele pentru care au fost investiti cei 6,2 milioane de lei. “Dimpotriva, ceea ce a realizat Consiliul Judetean prin acest proiect este contrar oricarui principiu al restaurarii, protejarii patrimoniului cultural. Este o baataie de joc”, spune Lucian Bode.