Consilierul economic al primului ministru crede că prin muncă şi educaţie romanii cu venituri mici pot trece peste perioada grea care ii aşteaptă.
In urma tăierii salariilor cu 25 la sută in sectorul bugetar, specialişti din cadrul instituţiilor publice au inceput să-şi dea demisia pentru că nu pot trăi cu un salariu care depăşeşte cu puţin suma de 500 de lei şi să se orienteze spre mediul privat. Cu toate că salariile au ajuns la nivelul celor din anul 2005 preţurile au crescut cu aproximativ 25 la sută.
Intrebată “Cum crede că se vor descurca romanii simpli, de rand, cu salarii sub 500 de lei pe perioada iernii?”, Andreea Vass, consilierul primului ministru, spune că “Cei cu venituri mici se descurcă foarte greu, indife-rent că e criză economică sau creştere economică”. Sălăjeanca vede ca soluţii pentru oamenii cu venituri mici “educaţia, munca şi re/profesionalizarea”. “Să muncim mai mult şi, dacă se poate, mai bine! Ori ne găsim un loc de muncă mai bine plătit, ori ne completăm veniturile obţinute la locul de muncă actual cu jumătate de normă in altă parte”, a completat Vass. Democrat-liberala recomandă “tuturor celor care işi doresc un loc de muncă mai bine plătit un curs de profesionalizare sau de reprofesionalizare, după caz”.
“IN SĂLAJ SUNT JURIŞTI CARE CAŞTIGĂ 4000 DE LEI PE LUNĂ”
Legat de faptul că specialişti din administraţia publică au salarii de 500 de lei net, Andreea Vass spune că “specialiştii din administraţia publică nu au salarii atat de mici. Ba din contră, găsiţi in judeţul Sălaj, jurişti angajaţi la primării de comune cu salarii de peste 4000 de lei, personalul administrativ, in schimb, da. Unii au astfel de salarii”. Consilierul economic este de părere că totuşi “asta nu inseamnă nicidecum că romanii, indiferent de pregatire, nu au dreptul la un salariu decent”. Referitor la nivelul de trai actual, Vass crede că “prin măsurile de austeritate şi de reformă pe care Guvernul Boc şi le-a asumat acum, se pun bazele creşterii economice sănătoase din anii viitori şi fără cea din urmă nu putem vorbi de nivel de trai mai bun pentru toţi romanii, pe termen lung”.
Romania trebuie să imprumute 3,2 miliarde de euro pentru pensii
Andreea Vass recunoaşte şi că “sunt lipsuri, sunt intarzieri, sunt lucruri care ar fi putut merge mai bine. Insa inainte de a le judeca trebuie să punem totul intr-un context: este cea mai grea perioadă din punct de vedere economic din ultimele şase decenii, pe plan international, manipularea politică a acestor vremuri seduce uşor, iar gradul de analfabetism economic şi financiar al romanilor este mult prea ridicat”. Cat despre creşterea economică, sălăjeanca este de părere că “este imposibil să redai economiei creşterea cată vreme continuăm să ne imprumutam pentru plăţi sociale. De pildă: in 2011 Romania trebuie să imprumute 3,2 miliarde de euro pentru a finanţa deficitul fondului de pensii”.