Monumentul Eroilor, amplasat în cimitirul din Zalău, are șanse să fie readus la forma sa inițială, la insistențele USR. Consilierul local Gabriela Olar a depus un proiect de hotărâre privind reabilitarea monumentului, precum marcarea numelor eroilor pe plăcile comemorative ale acestora. Inițiativa sa a fost introdusă pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local din data de 27 aprilie. Din raportul de specialitate care însoțește proiectul, întocmit de Direcția Tehnică din primărie, reiese că aceste lucrări ar urma să fie executate de firma Citadin, cea care are în întreținere și administrare cimitirul din Zalău.

Monumentul a fost dezvelit la data de 28 mai 1925, de Ziua Eroilor, iar evenimentul a reprezentat o adevărată zi de sărbătoare pentru oraşul Zalău. Conform relatărilor presei vremii, la eveniment
au participat peste 5.000 de persoane.

Primăria oraşului Zalău a contribuit atunci la ridicarea monumentului cu suma de 10.000 lei, iar Comitetul judeţean al Mormintelor Eroilor cu suma de 16.000 lei, la care s-au adăugat alte
donaţii.

Aflăm din documentul depus de consilierul USR la Primăria Zalău că “la 12 septembrie 1919, ministrul de Război, general Corp de Armată Artur Văitoianu înainta regelui Ferdinand I al României un raport despre iniţiativa înfiinţării Societăţii <Mormintele Eroilor Căzuţi în Război>. El sublinia că una dintre cele mai înalte datorii care li se impuneau generaţiei care a trecut prin ororile primei mari conflagraţii mondiale era îngrijirea mormintelor <atât de preţioase neamului nostru>. Îl informează că în multe localităţi <iniţiativa privată a făcut paşi măreţi>, că preoţii, dascălii, învăţătorii, fruntaşii satelor, intelectualii se adunau şi se consfătuiau asupra modalităţilor de cinstire a memoriei eroilor şi îngrijirea mormintelor. Totodată, consideră că era o <operă de recunoştinţă>, care avea <un înalt rol educativ> pentru generaţia lui şi cea viitoare. In acest context, îl informează pe rege că a luat hotărârea de a înfiinţa Societatea <Mormintele Eroilor Căzuţi în Război>, sub înaltul patronaj al reginei Maria şi cerea să-i fie recunoscută noii societăţi calitatea de <persoană morală>, adică personalitatea juridică. Răspunsul regelui Ferdinand vine chiar în acea zi, prin Decretul-lege nr. 4.106, prin care regele aprobă, <sub rezerva ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare>, recunoaşterea calităţii de persoană morală a societăţii, care urma să aibă sediul în Bucureşti. Principalul scop al societăţii era îngrijirea mormintelor eroilor căzuţi în război. In statutul societăţii se prevedea înfiinţarea de filiale comunale, orăşeneşti şi judeţene în toată ţara, care se aflau sub coordonarea unui Comitet central al cărui preşedinte de onoare era regina Maria. La nivelul judeţului Sălaj, preşedinte al societăţii a fost ales Iulian Andrei Domşa, prefectul judeţului Sălaj. A luat parte şi el la Marele Război, în calitate de ofiţer în rezervă, până în anul 1918. Reîntors de pe front, la 11 noiembrie 1918 a fost ales în funcţia de comandant al gărzilor naţionale româneşti din comitatul Sălaj, calitate în care a participat la marele praznic naţional de la Alba lulia din 1 decembrie 1918. In fruntea filialei Zalău a Societăţii <Mormintele Eroilor Căzuţi în Război> a fost ales primarul oraşului, Nicodim Cristea, care îndeplinea şi funcţia de preşedinte al despărţământului Zalău al Astrei. La iniţiativa celor doi, s-a luat decizia ridicării unui monument închinat eroilor în cimitirul din Zalău, unde se află înmormântaţi 76 eroi de diferite etnii: români, maghiari, croaţi, ruşi, sârbi şi polonezi”.

“În concluzie, consider că readucerea Monumentului Eroilor la forma iniţială, cu cele 2 simboluri ( crucea şi sabia) care reprezintă eroismul poporului român şi credinţa acestuia este un act reparator de o deosebită importanţă pentru comunitatea locală şi nu numai”, spune consilierul Gabriela Olar.

În cimitirul din Zalău se află mormintele a 76 de eroi, unii dintre ei necunoscuţi. Unele plăci comemorative nu mai au deloc marcate numele eroilor înmormântați acolo, iar altele sunt lizibile în mică măsură.
Numele eroilor se regăsesc, însă, într-un dosar deţinut de Primăria Zalău.

“Eroii nu sunt doar personaje de poveste, ci povestea însăşi, pe care trebuie să o spunem şi generaţiilor viitoare. E datoria noastră să le menţinem vie memoria şi să transmitem mai departe copiilor noştri curajul şi devotamentul lor pentru tot ceea ce au făcut în spiritul propăşirii fiinţei naţionale. În octombrie 1944, soldaţii români eliberau ultima brazdă de pământ românesc, aflată atunci pe teritoriul administrativ al Sălajului istoric.
Acum 78 de ani, pe teritoriul Sălajului istoric se duceau lupte grele pentru eliberarea ultimelor teritorii româneşti smulse României în 1944, prin Dictatul de la Viena. După zdrobirea contraofensivei inamice de la 5 septembrie 1944 şi respingerea inamicului înapoi peste Mureş, ofensiva hotărâtoare a trupelor române şi sovietice a fost reluată la data de 9 octombrie. În cea de a doua parte a acestei operaţiuni, denumită Operaţiunea Debreţin, în perioada 14-25 octombrie 1944 marile unităţi ale armatei române au
executat urmărirea operativă a adversarului prin poarta Someşului. Pierzând orice speranţă de a se menţine pe Someşul Mic, comandamentul inamic a ordonat retragerea spre bariera Meseşului (Poarta Meseşană). Pentru a nu da posibilitatea inamicului să-şi organizeze apărarea pe noi aliniamente, comandantul Armatei a-4-a române a hotărât să treacă cu toate forţele la urmărirea acestuia până la izgonirea lui de pe teritoriul românesc.
Luptele pentru eliberarea Sălajului istoric, care în perioada interbelică era judeţ de graniţă, având în componenţă şi plăşile Cărei şi Valea lui Mihai, au durat 11 zile (15-25 octombrie 1944). Pentru aceasta a fost nevoie de sacrificiul suprem a 601 soldaţi români, înmormântaţi pe teritoriul judeţului nostru, din care 165 încă neidentificaţi.
Cele mai grele lupte s-au dat la Tihău, unde Regimentul 2 Dorobanţi a pierdut 15 oameni, 32 au fost răniţi şi trei dispăruţi; la Chilioara, unde în 18 octombrie 1944 au căzut eroic 20 de militari români din cadrul Regimentului 34 Infanterie, ei fiind înmormântaţi în cimitirul din localitate; la ferma de lângă Archid, numită foarte sugestiv <cuptorul de foc de la Chilioara-Archid>.
În cimitirul din Zalău se află mormintele a 76 de eroi, unii dintre ei necunoscuţi.Unele plăci comemorative nu mai au deloc marcate numele acestor eroi iar altele în mică măsură.
Numele lor se regăseşte într-un dosar deţinut de Primăria Zalău, numit <Dosar eroi>. Drept urmare, consider că este de datoria noastră să rescriem aceste nume de eroi pe propriile plăci comemorative, spre cinstea lor şi din respect faţă de cei care şi-au dat viaţa pentru libertatea noastră”, subliniază inițiatorul proiectului, consilierul local USR Gabriela Olar.

Post Views: 259