Urmările războiului politic Iohannis l-a ”zdrobit” pe Ponta la prezidenţiale
Alegerile prezidenţiale din luna noiembrie au „urnit” românii la vot pentru a doua oară anul acesta. După o luptă strânsă între Victor Ponta (PSD) şi Klaus Iohannis (ACL), candidatul de dreapta a câştigat detaşat, în ciuda tuturor aşteptărilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Sălaj. Cu toate că sondajele îl arătau favorit pe Victor Ponta, Iohannis a reuşit să atragă de partea sa un număr impresionant de voturi. Votul „emoţional” pentru Iohannis, cum l-au numit politicienii, a venit ca răspuns de solidaritate pentru românii din diaspora, care au aşteaptat ore în şir să ajungă să voteze, unii nereuşind să-şi exercite dreptul din cauza numărului redus de secţii de votare. Diaspora s-a mobilizat şi i-a îndemnat pe români să iasă la vot şi pentru ei, deoarece cozile lungi nu le permit să voteze.
Rezultatele votului din cel de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc pe 16 noiembrie, conform cifrelor primite de la partide, l-a arătat câştigător detaşat pe Klaus Iohannis în Sălaj, cu 77.582 de voturi, adică 63 la sută. Victor Ponta a obţinut 45.582 de voturi, adică 37 la sută. Asta în condiţiile în care prezenţa la vot a fost de 61,89 la sută în judeţul nostru, cu aproape 10 procente mai mare decât în turul I din 2 noiembrie. Iohannis a ieşit câştigător în municipiul Zalău, dar şi pe celelalte trei oraşe. De remarcat este că în comunele cu populaţie preponderent de etnie maghiară din judeţ, Klaus Iohannis a fost ales de 60 – 70 la sută din alegători.
De asemenea, faţă de turul întâi, un număr de trei ori mai mare de români plecaţi din străinătate au reuşit să voteze. Rezultatul a fost covârşitor. 89,68 la sută în favoa-rea candidatului ACL şi 10,32 la sută în favoarea candidatului PSD-UNPR-PC. |i în turul I, când au votat în diaspora 161.000 de persoane, Iohannis a fost preferat de 46 la sută de votanţi, în timp ce Ponta a fost ales de 15 la sută din alegătorii prezenţi la urne pe 2 noiembrie.
UDMR decide în premieră să iasă de la guvernare
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) a decis să iasă de la guvernare la aproximativ două săptămâni după alegerile prezidenţiale. Protocolul iniţial era să susţină Guvernul Ponta până la alegerile din 2016. Deşi iniţial liderii UDMR spuneau că vor duce protocolul până la final, Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR a decis să iasă de la guvernare cu majoritate de vo-turi, înregistrându-se doar trei voturi „împotrivă” şi şapte abţineri. Preşedintele UDMR Sălaj, Seres Denes, ne spunea atunci că s-a ţinut cont de votul dat de populaţia maghiară. Etnicii maghiari din Sălaj au votat masiv cu candidatul PNL, Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale, turul doi. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în discursul ţinut în deschiderea CRU, că în urma unei analize interne s-a ajuns la ideea ca formaţiunea să iasă de la guvernare, propunerea Consi-liului Permanent al formaţiunii constituind „o premieră”.
PSD-ul promite reformă în partid la anul
Pierderea alegerilor prezidenţiale a condus la excluderea a trei social-democraţi, care ar fi pus piedică PSD-ului, şi anume Dan |ova, Mircea Geoană şi Marian Vanghelie. Mai mult decât atât, anul 2015 anunţă o nouă reformă în interiorul PSD. Preşedintele Victor Ponta şi primvicepreşedintele, Liviu Dragnea, ar urma să dea o lovitură preşedinţilor de Consilii Judeţene, dar şi parlamentarilor PSD, prin interzicearea şefilor de administraţii judeţene să fie şi şefii organizaţiilor judeţene ale PSD, precum şi limitarea mandatelor aleşilor locali şi a parlamentarilor la doar două mandate, potrivit Gândul.info. Anunţul a fost făcut la ultimele şedinţe cu liderii PSD din teritoriu, spre nemulţumirea acestora, însă decizia finală ar urma să fie luată la Congresul partidului din primăvara lui 2015, potrivit aceleaşi surse. Dacă aceste măsuri s-ar aplica, stop_coloana cel puţin până la alegerile din 2016, ar fi afectaţi preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, care este şi liderul PSD Sălaj, dar şi deputatul Iuliu Nosa, care este la al doilea mandat şi nu va mai putea candida pentru un al treilea. La fel şi senatorul Gheorghe Pop.
Senatorul PSD, Gheorghe Pop, a confirmat că aceste intenţii au fost anunţate de Liviu Dragnea, dar că lucrurile nu se pot schimba fără o modificare a Constituţiei.
UDMR câştigă europarlamentarele în Sălaj
Europarlamentarele s-au desfăşurat pe 25 mai. Participarea mică la vot a a sălăjenilor a făcut ca UDMR să obţină cele mai multe voturi în Sălaj, 27,43 la sută din totalul voturilor valabil exprimate. Alianţa PSD-UNPR-PC a fost pe locul doi, cu un procent de 26,38 la sută, urmată de PDL cu 15,76 la sută, în timp ce PNL a obţinut 10,89 la sută din voturi. La nivel naţional, alianţa PSD-UNPR-PC obţinuse 37,40 la sută din opţiunile alegătorilor şi 16 mandate de europarlamentar, PNL a avut 14,86 la sută şi şase mandate, PDL a avut 12,23 la sută şi cinci mandate.
Traseism politic legalizat
Anul 2014 a adus cu el şi una dintre cele mai controversate ordonanţe de urgenţă. Este vorba de OUG 55/2014, care a permis migraţia politică timp de 45 de zile fără pierderea mandatului. Peste 30 de aleşi locali din Sălaj s-au înscris în alt partid pe baza OUG 55/2014. Un număr de 16 consilieri locali şi patru primari sălăjeni s-au înscris în PSD Sălaj. La PNL Sălaj au trecut doi consilieri municipali, iar în PDL s-au încris 15 consilieri locali şi un consilier judeţean. Partidul înfiinţat de Călin Popescu Tăriceanu, PLR, a absorbit doi consilieri locali municipali (Rodica Mureşan şi Raul Dragoş, foşti penelişti) şi un consilier judeţean (Dănuţ Crişan, fost pepededist).
Odată cu OUG 55/2014 a „venit” şi cel de-al doilea proces între Consiliul Local Zalău şi Prefectura Sălaj. Ro-dica Mureşan şi Raul Dragoş şi-au pierdut mandatele după ce PNL Sălaj a anunţat Primăria Zalău că cei doi şi-au pierdut calitatea de membri de partid, pentru că au trecut la Partidul Liberal Reformator, partid neînregistrat juridic. Pe motiv că nu mai sunt în PNL şi nu sunt nici într-un partid înregistrat, Consiliul Local Zalău a constatat cu majoritate că cei doi şi-au pierdut mandatele. Consiliul Local Zalău a votat pe 27 octombrie pentru „constatarea încetării de drept” a manadatelor consilierilor locali Rodica Mureşan şi Raul Dragoş şi vacantarea funcţiilor deţinute de aceştia. Nu a durat mult până când cei doi s-au întors în fotoliul de consilieri lo- cali, după ce Prefectura Sălaj a atacat în contencios administrativ hotărârile Consiliului Local Zalău din data de 27 octombrie, prin care s-a luat act de încetarea mandatelor acestora ca urmare a trecerii din PNL la PLR, un partid care nu există în acte. Până la o decizie finală a instanţei de judecată, cele două hotărâri ale consilierilor se suspendă.
Cei peste 30 de politicieni care au decis să „migreze” politic au primit o lovitură dură din partea Curţii Constituţionale, care a decis pe 17 decembrie că legea de aprobare a OUG 55/2014 este neconstituţională, ca urmare a sesizării făcute de PNL şi PDL. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a afirmat că legea se întoarce în Parlament, iar aleşii vor decide ce se va întâmpla în continuare cu OUG 55/2014 şi efectele acesteia.
Deputatul PSD, Iuliu Nosa, îi linişteşte însă pe cei care au trecut la alt partid în termenul celor 45 de zile că nu-şi vor pierde mandatele.
