Uniunea Europeană se pregătește pentru ce e mai rău! Pregătiri pentru război, dar și pentru haosul modern

Într-un gest fără precedent, Uniunea Europeană a anunțat marți, 8 iulie, un plan strategic de constituire de rezerve esențiale – apă, alimente, combustibil și medicamente – în eventualitatea unor crize majore, inclusiv a unui posibil conflict militar cu Rusia în următorii ani.

Decizia vine în contextul în care NATO avertizează că Federația Rusă – aflată în plin război cu vecinul european Ucraina – ar putea fi pregătită să atace un stat membru al alianței în cel mult cinci ani.

În fața acestui scenariu, Comisia Europeană a lansat o strategie comună de „reziliență civilă” care urmărește să asigure capacitatea țărilor membre de a gestiona perturbări majore până în 2030, scrie Daily Mail.

„Scopul este foarte simplu: să ne asigurăm că resursele care mențin societățile funcționale, mai ales cele care salvează vieți, vor fi disponibile în orice moment”, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Hadja Lahbib. „Cu cât ne pregătim mai bine, cu atât vom avea mai puțină panică.”

O Europă cu viteze diferite în fața aceleiași amenințări

Noua strategie prevede crearea unei rețele comune de stocuri între țările membre, identificarea vulnerabilităților logistice și constituirea unor rezerve la nivel european. Scopul este asigurarea continuității serviciilor esențiale în fața unor crize de natură diversă: dezastre naturale, pandemii, conflicte armate sau atacuri cibernetice.

Nivelul de pregătire civilă rămâne, însă, inegal între state. Țări precum Finlanda – cu o graniță de peste 1.000 km cu Rusia – au investit constant în cultura rezilienței și în pregătirea populației pentru eventualitatea unui conflict. În alte state, precum Spania sau Italia, prioritățile sunt diferite – incendiile forestiere, cutremurele sau crizele energetice fiind percepute ca amenințări mai imediate.

„Nu există un model unic pentru toate. Dar într-o criză – fie că e un război sau un dezastru natural – efectele pot fi aceleași: pene de curent, lipsa apei, perturbarea aprovizionării”, a explicat Lahbib.

Instrucțiuni pentru populație și „kituri de supraviețuire”

În martie, Comisia Europeană recomanda fiecărei familii din UE să dispună de un kit de supraviețuire pentru cel puțin 72 de ore: apă potabilă, alimente neperisabile, lanternă și baterii. E un gest de normalizare a pregătirii în rândul populației civile – un reflex obișnuit în epoca Războiului Rece, dar abandonat în ultimele decenii.

Noua strategie face parte dintr-un efort mai amplu al Bruxellesului de a construi o cultură a rezilienței în întreaga Europă, pe fondul instabilității geopolitice tot mai pronunțate.

Marea Britanie și Suedia, mobilizare pe cont propriu

Deși nu mai este membră a UE, Marea Britanie face pași similari. În iunie, guvernul britanic a publicat o Strategie Națională de Securitate care admite, fără ocolișuri, că pentru prima dată în ultimele decenii se ia în calcul „posibilitatea ca teritoriul britanic să fie vizat direct într-un scenariu de război”.

Strategia prevede întărirea granițelor, relansarea industriei de apărare și creșterea rezilienței interne. Se va investi un miliard de lire în pregătirea pentru incidente biologice – fie ele accidente, pandemii sau atacuri deliberate – iar cetățenii vor primi informații clare despre cum să reacționeze în caz de criză.

Suedia, devenită oficial membră NATO în 2024, după aproape două secole de neutralitate, a trimis recent 5 milioane de broșuri către populație, cu instrucțiuni detaliate despre cum să supraviețuiască în caz de conflict. De la izbucnirea războiului din Ucraina, Stockholm încurajează activ pregătirea psihologică și logistică a cetățenilor.

Pregătire pentru război, dar și pentru haosul modern

Pe lângă riscul unui conflict militar convențional, UE include în planul său și o gamă largă de amenințări moderne: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, colapsul rețelelor de electricitate sau lanțuri de aprovizionare blocate.

Oficialii europeni subliniază că strategia nu este o reacție panicardă, ci un exercițiu de luciditate într-o lume în care granița dintre pace și haos este tot mai fragilă.

„Pregătirea este o formă de calm”, a spus comisarul Lahbib. „Nu e vorba de teamă, ci de responsabilitate”.

Sursa ziare.com