Un sir lung de promisiuni electorale si restrictii financiare ne-au dus in Uniunea Europeana, in 2007. Tot omul de rand spera ca odata ajunsi in UE sa ne curga lapte si miere la robinet. Vor veni bani in tara spuneau cei mai intelepti, dar iata cu ce ne-am ales, dupa ianuarie 2007; cu o criza economica si morala si cu multe directive care vin sa ne spuna noua cum e mai bine sa traim. Ne-au dat bani, dar am folosit doar 24 la suta din ei, ne-au dat dreptul de a circula cu buletinul si de a munci liber in Uniune si ni s-au dus specialistii la ei, pentru sa-larii mai mari. Tara nu s-a ales cu nimic. UE are in schimb mana de lucru calificata si ieftina.
Au spus ca ne dau bani pentru a dezvolta agricultura si ne-au aruncat maruntis pentru fermele de subzistenta, pentru ca ei vor sa cumparam produsele lor, nu sa avem produsele noastre, bio. Acum vin sa ne spuna ca laptele de la tarani nu mai e bun, ca are prea multi germeni si ca tanti Florica trebuie sa-si cumpere tancuri de racire si instalatie electrica de muls, daca vrea sa vanda lapte. Si pentru ca totul aici nu e bine cum e, acum ne obliga sa le dam liber sa cumpere terenuri la noi in tara si sa vina ei sa ne arate cum se face treaba. Ne impun sa iesim la pensie la 65 de ani, atat femeile, cat si barbatii, in conditiile in care, cu toate subventiile posibile, nici un patron nu agreaza sa angajeze persoane peste 45 de ani.
Daca am avea niste conducatori cu coloana vertebrala, toate acestea nu s-ar intampla. Daca am avea niste politicieni patrioti, ar urmari in primul rand interesul romanilor. Afacerea cu UE nu aduce nimic bun cetatenilor din Romania.