În timp ce alti tineri de etnie roma incearca sa stoarca un ban de la oricine si de oriunde pentru a-si cumpara un pachet de tigari, alcool sau produse care te poarta in prima faza in Eden, ca apoi sa te arunce in mijlocul iadului, Calin prefera sa imbrace halatul alb si se pregateste pentru o meserie in slujba vietii.

 

„Îmi doresc sa inving moartea pentru pacienti”

L-am intalnit pe Calin Ale-xandru Ponta, un tanar de 22 de ani din Jibou, pe holurile Spitalului Judetean de Urgenta Zalau, la sectia Interne. Era in calitate de practicant si se preocupa de oamenii suferinzi din saloane, cot la cot cu asistentele. Calin Ponta este in anul II la Scoala Postliceala „Vasile Goldis” din Arad, filiala Zalau. Poarta mandru hainele albe si nu se sfieste sa dea o mana de ajutor oricand este nevoie. „Daca nu iubesti omul, nu ai ce sa cauti in medicina, iar eu sunt facut pentru asa ceva”, ne spune cu hotarare tanarul practicant. Stie sa faca de toate, de la a pune un termometru, pana la perfuzii si recoltat sange. Dincolo de uzura psihica si fizica la care sunt supusi asistentii medicali in 10-12 ore de munca pe zi, pentru ca vietile pacientilor se afla in mainile lor, Calin Ponta nu se lasa si, de multe ori, ramane peste orele de practica la spital. „Îmi doresc sa lupt pentru binele pacientilor si sa ii pot salva. Este un sentiment care nu poate fi descris cand stii ca ai salvat viata unui om”, spune entuziasmat baiatul, convins ca isi atinge telul..

 

Doua maini in plus conteaza in spital

„Microbul” medicinei i-a intrat in sange inca din primul an de postliceala, adica din 2012. „Mi-a placut tot ce am invatat la scoala de la inceput si tot de atunci am simtit ca trebuie sa ajut oamenii. Materia preferata este, fara doar si poate, anatomia”, explica tanarul. Si asta cel mai mult datorita modului de predare al profesoarei. Stagiul de practica l-a realizat de fiecare data la sectia de Interne si nu are nici un dubiu ca asta il reprezinta. Calin Ponta ne povesteste ca una dintre cele mai dificile interventii la care a luat parte a fost atunci cand un pacient a facut criza respiratorie. „Eu, impreuna cu o colega ne pregateam sa facem un examen cardiologic unui pacient, moment in care un alt pacient din salon a inceput sa intre in criza respiratorie. Constient fiind ca, in calitate de practicant, nu ai voie sa iei decizii, am chemat imediat medicul de garda si asistentele de serviciu, care, prin primele lor interventii, l-au salvat. Am ajutat si eu atat cat se putea si mi-am dat seama ca, in aceasta meserie, doua maini in plus conteaza. Acest lucru m-a impulsionat sa ma implic si mai mult in salvarea pacientilor”, spune Calin Ponta.stop_coloana

Matematica nu il va descalifica din meserie

Este evident ca pentru Calin Ponta timpul nu s-a scurs ca nisipul dintr-o clepsidra, fara sa lase urme. A tras cu dintii ca viata grea din orfelinate sa nu il duca pe cai gresite. Studiile liceale le-a urmat la Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” din Zalau       si a absolvit profil de Constructii, in 2012. A invatat pe unde a putut si cum a putut, in camera cu alti sase – sapte colegi, sub patura sau pe banca din curtea scolii. Desi nu a reusit sa promoveze inca examenul de bacalureat la matematica, asta nu il impiedica sa mearga mai departe si sa reuseasca. Oricum, matematica nu il poate descalifica din meseria de asistent medical, la care ravneste atat de mult Calin.

Din marea familie a orfanilor

Soarta tanarului salajean, Calin Alexandru Ponta, a fost vitrega inca de cand a vazut lumina zilei. S-a nascut acum 22 de ani, in Simleu Silvaniei, si, tot acum 22 de ani, cei care i-au dat viata l-au abandonat. „Nu imi cunosc parintii. Pe mama stiu ca o cheama Mariana Ponta, iar pe tata… nu stiu”, povesteste cu glas de amaraciune baiatul. Nu si-a cunoscut nici fratii si surorile. Pana la varsta de noua ani, Calin Ponta a crescut la Speranta, in Zalau. În tot acel timp, Calin le spunea „frati” copiilor abandonati, ca si el, si mama educatoarelor si ingrijitoarelor, ce isi atingeau palmele de crestetul lui.       „M-au tratat foarte frumos acolo si m-am inteles foarte bine cu toti colegii”, ne spune tanarul. La varsta de noua ani a fost transferat la Centrul Multifunctional din Jibou, unde isi duce existenta si in ziua de azi. Si aici a intalnit oameni care au avut si au grija de el.

„Parintii de suflet” sunt din Maramures

Acum ajuta oamenii, chiar daca rareori i-a oferit cineva sprijinul. „Ma descurc cum pot si reusesc, prin credinta”, ne spune Calin. Tanarul nu beneficiaza de nici o forma de ajutor social. „Am si parinti de suflet, care m-au mai ajutat cand au putut”, adauga baiatul. Însa ei sunt la zeci de kilometri distanta, tocmai in judetul Maramures, comuna Boiu Mare. „I-am cunoscut acum zece ani, m-au primit la ei si am stat un timp acolo. M-am intors in Zalau sa invat, dar mai tin legatura cu ei”, spune in incheiere tanarul greu incercat de viata. Visul lui ramane acelasi: sa salveze vietile oamenilor, sa aiba un acoperis deasupra capului si o familie implinita.

Post Views: 47