Un puzzle cu piese lipsă nu are cum să arate bine

Este cunoscut faptul că agricultura, această componentă importantă a economiei româneşti, are o contribuţie majoră la ceea ce înseamnă Produsului Intern Brut (PIB). Chiar dacă este încă o Cenuşăreasă, de ceea ce obţine truditorul gliei depinde mult nivelul de trai al unei naţiuni.

Judeţul Sălaj nu este unul dintre grânarele ţării, ba chiar nici n-ar putea să se alimenteze din producţia proprie. Cu toate acestea, cei ce scormonesc ţărâna se zbat să producă.

Cât pământ bun de cultivat are Sălajul

Dintr-un raport al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Sălaj, rezultă că în judeţul nostru există o suprafaţă de 238.950 de hectare de teren agricol. Aici facem precizarea că nu sunt incluse pădurile, care se întind şi ele pe vreo 96.000 de hectare. În schimb, sunt incluse păşunile (74.340 hectare), fâneţele (36.639 de hectare), livezile (4.863 de hectare) vii (2529 hectare) şi teren arabil (120.559 de hectare.)
Aceeaşi statistică ne arată că, faţă de de anul 2014, suprafaţa păşunilor s-a diminuat cu 181 de hectare; în schimb a crescut suprafaţa terenului arabil cu 131 de hectare, iar a fâneţelor cu 55 de hectare.

Sectorul zootehnic a dat semne de prosperitate în ultimul an

De vreme ce suprafaţa păşunilor s-a diminuat, ar fi fost de aşteptat să scadă numărul de animale. Paradoxal, realitatea e asta. Cu excepţia caprinelor şi a familiilor de albine, efectivele de animale au crescut semnificativ în anul 2015, faţă de anul anterior. De exemplu, numărul vacilor de lapte a crescut cu 5.668 de capete, a celor de carne cu 4.319, a porcinelor cu 11.803, a ovinelor cu 13.230 de capete.
E o dovadă că deşi populaţia din mediul rural e îmbătrânită, nu se lasă fără un iosag pe lângă casă. Totuşi, exploataţiile îşi au rolul lor în sporirea numărului de bovine şi nu numai. Există în judeţ 10 exploataţii cu un efectiv mai mare de 30 de capete, 30 de exploataţii cu un efectiv de 20 – 30 de capete şi 30 de exploataţii cu un efectiv de 10 – 20 de capete. În prezent, în Sălaj sunt 12 exploataţii intensive de creştere a suinelor, cu un efectiv mediu de 55.200 de capete pe an. Putem concluziona că în sectorul zootehnic se cunoaşte o revigorare în anul curent faţă de anul precedent.

An prost, cu suprafeţe mai mari cultivate şi producţii mai mici

În sectorul vegetal, deşi pe ansamblu s-au cultivat suprafeţe mai mari ca anul trecut, producţiile au fost mai slabe. Şi asta din cauză că culturile au fost afectate de grindină şi de seceta excesivă din acest an.
Pierderile cauzate de grindină în agricultura judeţului sunt în valoare de 23.230.959 de lei. De pildă, la grâu şi secară anul acesta s-au cultivat 8.175 de hectare, comparativ cu 6.184 de hectare în anul 2014, numai că producţia medie la hectar a fost de doar 3.000 de kilograme, cu un minus de 349 de kilograme la hectar.
O statistică din 1989 a Direcţiei Agricole Sălaj arăta că în judeţ au fost însămânţate cu grâu, în toamna lui @89, 36.280 de hectare, de patru ori şi mai bine decât în 2015. Porumbul pentru boabe a fost cultivat pe 25.579 de hectare, cu 36 de hectare mai puţin decât în 2015. Dacă producţia medie realizată la porumb în 2014 a fost de 3.799 de kilograme la hectar, pentru toamna asta se estimează doar 2.600 de kilograme la hectar. Seceta şi-a spus cuvântul. stop_coloana
Şi floarea soarelui s-a cultivat pe o suprafaţă mai mică cu 99 de hectare faţă de anul trecut. Sfeclă de zahăr n-a cultivat nimeni în judeţ, în schimb s-au cultivat mai mulţi cartofi cu 351 de hectare, mai puţine legume cu 149 de hectare şi a rămas neînsămânţată o suprafaţă 13.595 de hectare.

Unde-s bazele de recepţie de altădată?

La ora actuală, judeţul Sălaj nu dispune de spaţii de depozitare a produselor agricole recoltate. Înainte de @89, în Sălaj erau 12 baze de recepţie a cerealelor. Şi era atâta re-coltă, încât la fiecare bază de recepţie se mai amenajau pe lângă spaţiile existente spaţii de depozitare suplimentare pe sute de metri pătraţi. Spaţii de depozitare autorizate de Direcţia pentru Agricultură Sălaj pentru nevoile proprii sunt în număr de 12, din care îşi desfăşoară activitatea doar trei agenţi economici cu o capacitate de producţie de 23.800 de tone. În domeniul producţiei de morărit, din 16 mori câte avea Sălajul, au mai rămas doi agenţi economici – Europan şi Moara de la Hida – care pot produce 400 de tone de făină în 24 de ore. Cât despre producţia de pâine a judeţului, există în Sălaj 35 de agenţi economici care produc 105 tone de pâine în 24 de ore.

Produse ecologice, tradiţionale şi… „stupefiante”

În agricultura ecologică sunt înregistraţi în anul acesta 620 de operatori, din care producători agricoli 604, flora spontană 4, procesatori 3, comercianţi 5, importatori 2 şi exportatori 2. Anul acesta la nivelul judeţului Sălaj au fost atestate şapte produse tradiţionale, din care cinci produse din carne şi preparate din carne la SC Sicilana SRL Şimleu Silvaniei şi două produse (băuturi – pălincă) la I.F. Ardelean Grigore din Zalău.
În ceea ce priveşte regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, s-au emis un număr de 3 autorizaţii de cultivare cânepă pe o suprafaţă de 0,81 hectare, comparativ cu anul 2014, când s-au elberat un număr de trei autorizaţii pe o suprafaţă totală de 0,70 hectare.

Concluziile nu-s tocmai încurajatoare

Concluziile care se desprind din raportul specialiştilor de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Sălaj nu sunt în măsură să ne entuziasmeze. Scăderea suprafeţelor cultivate cu cereale se datorează mai multor factori, dintre care amintim: lipsa contractelor cu procesatorii de materie primă, fluctuaţia preţurilor de livrare a cerealelor, lipsa spaţiilor de depozitare a producţiei, nerespectarea tehnologiilor de cultură (rotaţia culturilor, seminţe de valoare biologică ridicată, fertilizări raţionale, preţuri mari a inputurilor etc)
În sectorul horticol se observă lipsa pieţei de desfacere, preţuri scăzute, importuri masive de legume şi fructe precum şi lipsa procesatorilor şi a contractelor ferme de desfacere a producţiei.
În zootehnie, factorii care duc la stagnarea acestui sector ar fi lipsa procesatorilor, lipsa abatoarelor, lipsa pieţelor agroalimentare autorizate, lipsa pieţei de desfacere pentru miei şi lână, subvenţii mai mici comparativ cu fermierii din UE.