Un patron din doi nu este de acord cu majorarea salariului minim pe economie începând cu data de 1 ianuarie 2021, așa cum a propus Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Antreprenorii susțin că o astfel de măsură va duce la creșterea costului produselor sau serviciilor oferite cu aproape 50 la sută și va determina, în numeroase cazuri, disponibilizări de personal.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a propus 3 scenarii pentru creșterea salariului minim brut în anul 2021. Scenariul 1 presupune majorarea acestuia cu 150 lei, de la 2.230 la 2.380 lei, Scenariul II prevede o majorare cu 105 lei, de la 2.230 la 2.335 lei, iar Scenariul III propune o majorare salarială de 194 lei, care ar urca minimul pe economie la 2.424 lei, față de 2.230 lei, cât este în prezent.

În acest sens, Consiliul Național al IMM-urilor din România a realizat un sondaj în rândul antreprenorilor pentru a afla opinia acestora cu privire la propunerea autorităților

Întrebați care din cele 3 scenarii pentru creșterea salariului minim brut în anul 2021 îl consideră aplicabil, 49,5% dintre antreprenori consideră că niciunul, 17,3% au fost de acord cu scenariul III, 17% cu scenariul I și 16,2% cu scenariul II.

În ceea ce privește nivelul la care ar trebui stabilit salariul minim brut pentru anul 2021, 47.5% dintre antreprenori cred că acesta ar trebui să rămână la nivelul anului 2020, 23,2% să fie 2.400 lei, 12,9% să fie 2.350 lei, 9,1% să fie 2.300 lei, 1,3% să fie 3.000 lei, 0,9% să fie 2.380 lei, 0,7% să fie 2.500 lei, iar 4,4% au propus alte valori.

Cât despre felul în care majorarea salariului minim le va afecta societatea, aproape jumătate dintre antreprenori (48%) spun că o astfel de măsură va duce la creşterea costului produselor/serviciilor oferite. Alte consecințe vor fi, în opinia lor, dimunarea profitului (40,8%), concedierea unor salariaţi (24,6%), scăderea competitivităţii (13,8%), pierderea de contracte comerciale (13,4%), închiderea firmei, susendarea noilor angajări, presiuni suplimentare pe angajatori și angajați, muncă suplimentară (10%). Doar 15,6 la sută dintre ei consideră că majorarea salariului minim pe economie nu va avea nicio consecință asupra afacerii lor.

În ceea ce privește afectarea politicii de personal a societăţii ca urmare a creşterii salariului minim brut începând cu anul 2021, 65,9% dintre antreprenori spun că nu vor efectua disponibilizări, 29,2% că vor realiza între 1 si 4 disponibilizări, 3% că vor
disponibiliza între 5 și 10 salariați și 1,9% afirmă că vor disponibiliza peste 10 salariați.

Întrebați ce măsură consideră că trebuie luată pentru a creşte salariul minim brut pe ţară în anul 2021, antreprenorii au menționat reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă (69%), păstrarea măsurilor suport de genul Kurzarbeit, decontarea unui procent din salariu, sprijin pentru telemuncă (10,4%), creşterea investiţiilor (9,4%), reducerea birocraţiei (8%).

În Sălaj, salariul mediu lunar este de aproximativ 2.600 lei, cu nici 400 de lei peste minimul pe economie, ceea ce înseamnă că foarte mulți angajați muncesc pe salariul minim garantat în plată. Comparativ cu media națională, în Sălaj salariile sunt cu aproape 22 la sută mai mici.

Există însă, atât în județ cât și la nivel național, o discrepanță majoră între lefurile din sistemul public și cele din mediul privat. În timp ce salariile bugetarilor au fost majorate constant în ultimii ani, chiar dublate sau triplate în unele sectoare, mediul privat nu a putut ține pasul cu aceste creșteri de salarii, inclusiv majorarea salariului minim fiind considerată o măsură împovărătoare de către cei mai mulți antreprenori.

Post Views: 84