Veniturile anuale din turism abia trec în România de 1,5 miliarde de dolari. Dacă e să facem o comparaţie cu vecinii noştri unguri, care nu au mare, nici deltă şi nici munţi, diferenţa de venituri din turism e enormă. Ungaria obţine peste cinci milarde de dolari anual, adică de trei ori mai mult decât România. Mari probleme identificate drept piedici în dezvoltarea turismului sunt infrastructura, în primul rând, dar şi preţurile, comparativ cu calitatea serviciilor oferite. Hotelurile au ajuns să aibă preţuri similare cu cele din oraşe importante din Europa, numai că serviciile şi condiţiile sunt mult inferioare.

Sălajul este printre judeţele cel mai puţin vizitate de turişti

Sălajul nu duce lipsă de obiective turistice, dar are aceleaşi probleme, poate chiar mai mari decât alte judeţe, care-i îndepărtează pe turişti. Conform statisticii, în octombrie 2014, Sălajul ocupa locul 38 în topul judeţelor referitor la numărul de sosiri ale turiştilor, cu 2.943 de sosiri. Cei mai mulţi turişti au sosit în judeţul Braşov (74.162), iar cei mai puţini în judeţul Teleorman (1.153).
În ceea ce priveşte sosirile din primele zece luni ale anului 2014, din datele de la Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Sălaj reiese că în judeţ au sosit 27.562 de turişti, cu 4,5 la sută mai puţin decât în primele zece luni din 2013. 67.267 de turişti au înnoptat în judeţ în primele 10 luni din 2014, cu 8,5 la sută mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2013. Durata medie a şederii în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare a fost de 2,4 zile pentru turiştii români şi 2,5 zile pentru turiştii străini.

Turismul în Sălaj e turism de business

Lia Stanca, unul din cei mai mari investitori sălăjeni în turism, ne spunea la finele anului trecut că “turismul în Sălaj este mai mult un turism de bussiness”. Din acest motiv, şi hotelul Porolissum Zalău, de trei stele, este închis temporar pe perioada de iarnă. În ultimele luni, gradul de ocupare al hotelului nu a trecut de 10 la sută. “A scăzut foarte mult gradul de ocupare la cazările de noapte, pentru că bugetele companiilor pentru cazări au fost reduse. Mare parte a turismului din Sălaj este turism de bussiness, pe când costurile de exploatare au crescut foarte mult”, explica Lia Stanca.

Tiberiu Marc spune că turismul trebuie făcut de profesionişti

L-am întrebat pe preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, care e părerea sa legată de turismul din judeţ. “Sunt câteva locuri şi lucruri în Sălaj care cred că merită văzute, cum ar fi, de exemplu – fără pretenţia că acestea sunt singurele: castrul roman de la Porolissum, zonele naturale protejate, Grădina Botanică din Jibou, Muzeul Holocaustului din Şimleu Silvaniei, bisericile de zid şi cele de lemn sau produsele gastronomice (nu am pretenţia că acestea au fost enumerate în ordinea importanţei lor). La nivelul comunităţilor locale există, de asemenea, identificate locuri care ar fi deosebite, în evaluarea lor. Faptul că avem locuri şi lucruri de văzut, după aprecierea noastră, este partea pozitivă a lucrurilor. În ce măsură ele sunt şi obiective turistice, rămâne la aprecierea vizitatorilor, prin numărul lor şi frecvenţa cu care le vizitează”, apreciază Marc.
Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj a amintit şi de harta turistică a judeţului realizată la finele anului trecut prin Asociaţia “Sălaj Plus”. “La nivelul Consiliului Judeţean Sălaj, prin Asociaţia Sălaj Plus, am lansat la finele anului 2014 o hartă a judeţului care cuprinde şase trasee tematice, pe care am făcut-o cunoscută celor interesaţi. Scopul este acela de a oferi informaţia necesară celor interesaţi – operatori de turism, persoane, grupuri etc”, spune Marc. Harta este disponibilă în format tipărit şi electronic, accesând pagina www.salajplus.ro. stop_coloana În format tipărit, harta poate fi achiziţionată din magazinul Sălaj Shop aflat în Piaţa 1 decembrie 1918, numărul 11.
Referitor la ce s-ar putea face concret pentru dezvoltarea turismului în Sălaj şi atragerea de turişti, Tiberiu Marc a precizat că “ceea ce nu cred că pot face autorităţile publice locale este oferta de produse turistice, pentru că acest aspect ţine de cei specializaţi în turism, în opinia mea, din zona privată”. “Preocuparea noastră este de a găsi operatori de turism care să fie interesaţi de oferta pe care am propus-o, pe care să o transforme în pachete turistice pe care mai apoi să le vândă. Există o limită a intervenţiei pe care autorităţile o pot face. Ea se rezumă la construirea unei infrastructuri de bază, la identificarea obiectivelor care pot avea importanţă şi pot trezi interes. Autorităţile locale nu se pot însă transforma în operatori de turism, care prestează activităţi comerciale. Turismul trebuie făcut de profesionişti, care ştiu ce caută clienţii şi ce sunt aceştia dispuşi să plătească”, conchide Tiberiu Marc.

Senatorul Gheorghe Pop susţine că spaţiile de cazare din apropierea obiectivelor turistice sunt puţine

Senatorul PSD Gheorghe Pop consideră că judeţul a fost înzestrat cu multe obiective turistice. “Judeţul Sălaj este înzestrat de la Dumnezeu şi de la natură cu foarte multe obiective turistice deosebit de frumoase şi unice care, de câţiva ani, au început să fie foarte bine promovate, atât de autorităţile locale şi judeţene, cât şi de presă şi de diverse asociaţii. În ultimii ani am constatat că Sălajul a devenit foarte cunoscut datorită Castrului Roman de la Moigrad – Porolissum, bisericilor de lemn, mănăstirilor, Grădinii Botanice de la Jibou, Rezervaţiei Naturale Poiana Narciselor de la Racâş, Văii Barcăului, numeroaselor peşteri descoperite de speologi în Culoarul Someşan, dar şi datorită meşterilor populari, tradiţiilor sălăjene şi delicateselor culinare din zonă, precum şi datorită Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă – unic în România din punctul de vedere al expoziţiei de bază. Iar cu sprijinul unei echipe de profesionişti în filmările aeriene s-a promovat intens pe parcursul anului trecut şi Grădina Zmeilor de la Gîlgău Almaşului. Iar materialele filmate în Sălaj şi publicate în presa centrală au intensificat vizitarea obiectivelor turistice sălăjene. Aşadar, plusurile turismului sălăjean există – locaţiile în sine, infrastructura rutieră în mare parte a fost reabilitată, promovare avem, iar turiştii vin”, susţine Pop.
În ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în Sălaj, senatorul ne-a spus că sunt planuri şi proiecte pentru acest lucru. “Din păcate, turiştii care ajung în Sălaj stau foarte puţin. Principala cauză ar fi spaţiile de cazare în apropierea obiectivelor turistice. În majoritatea zonelor judeţului, indiferent de care dintre obictivele turistice vorbim, ducem lipsă de spaţii de cazare, pentru că pe acest segment lipsesc investitorii. Chiar am purtat discuţii pe această temă anul trecut cu administratorii unor obictive turistice importante din Colegiul Zalău – Jibou să găsim soluţii pentru atragerea investiţiilor în turism, astfel încât obiectivele să fie incluse în circuite turistice şi în reţeaua de tabere. Sper ca anul acesta să primim veşti bune şi să dezvoltăm judeţul pe partea de turism, deoarece e păcat să nu punem în valoare frumuseţile naturii. Planuri şi proiecte sunt şi sunt convins că mare parte din ele se vor concretiza”, spune Pop.

Post Views: 71