Trei iubitori de folclor din Jibou organizeaza sezatori de cusut ii
Salajencele redescopera frumusetea iei romanesti. Bluza taraneasca este tot mai frecvent purtata de doamne si domnisoare fie pe strada, fie la evenimente. Dar cea mai frumoasa ie este cea pe care ti-o cosi singura. Cele care doresc sa invete cum sa croiasca si sa coase o ie pot participa la cercurile gratuite de cusut ii in cadrul proiectului "Haba urbana", un fel de sezatoare taraneasca in varianta moderna, care se deruleaza in incinta Casei de Cultura a orasului Jibou.
rn
Initiativa infiintarii unui cerc de creatie vestimentara traditionala apartine profesorului jibouan Mihai Petris si mesterilor populari Viorica Marian si Bogdan Ilies. Cei doi mesteri populari "predau" voluntar lectii de croit, cusut si brodat tuturor doritorilor. Se doreste ca fiecare participant sa invete sa-si confectioneze propria ie. Oricine poate participa. Nu exista taxa. Acestia isi impart indeletnicirile si timpul cu semenii din pasiune pentru traditii si din dorinta ca acest mestesug care se practica in fiecare casa in urma cu cateva zeci de ani sa nu fie uitat.
Cursantii merg o data pe saptamana la cercul de creatie. Activitatea se desfasoara in incinta bibliotecii din Casa de Cultura. "Cusutul e pentru orice varsta. E ca mersul pe bicicleta. Oricine poate coase motive populare pe o panza. Si eu am cusut peretare la scoala", spune Petris.
Proiectul "Haba Urbana" a implinit un an. “n acest timp, zeci de cursanti, adulti si copii, au reusit sa-si coase cel putin o ie.
rn
Nu aruncati "traditiile", donati-le
rn
Un alt proiect demarat de Mihai Petris, referent in cadrul Casei de Cultura, este amenajarea unui mic muzeu in holul Casei de Cultura pe care l-a numit "Sopronul cu amintiri". Acesta a fost amenajat, in mare parte cu obiecte taranesti donate de salajenii de pe Valea Somesului. Ultima donatie vine de la niste localnici din Giurtelecu Hododului, care doreau sa le arunce, asa cum fac multi salajeni, fara a tine cont de valoarea lor.
"Mi-a spus cineva ca demoleaza un sopron si daca imi gasesc ceva acolo le doneaza. Am gasit o lada de zestre, un credent, o laita, o lopata pentru cuptor, o furca, tapsii (tavi, n.r.) pe care oamenii de obicei le arunca pentru ca nu mai au nevoie de ele. Le recomand sa nu le arunce daca ii incurca, sa le doneze", spune Mihai Petris.
rn
Ansamblul folcloric "Somesul",
voluntariat in cinstea traditiei
rn
Mihai Petris este si presedintele Ansamblului Folcloric "Somesul" din Jibou. Un ansamblu care a luat fiinta si functioneaza pe baza de voluntariat. Instrumentistii, dansatorii si solistii fac repetitii si participa impreuna la festivaluri folclorice, fara a primi bani de la vreo institutie, asa cum se intampla la alte ansambluri care functioneaza pe langa administratiile locale sau judetene. “si procura singuri costumatiile si instrumentele, isi platesc singuri deplasarile si isi dedica din timpul liber pastrarii si promovarii traditiilor locale.
"Sunt toti voluntari. Nici nu cer bani, nici nu primesc", spune profesorul. Coregrafiile sunt realizate de Anghel si Doina Duscas, iar conducerea muzicala este asigurata de profesorul Stefan Iorga. Pe langa trupa de folcloristi adulti, Ansamblul "Somesul" Jibou are si doua grupe de copii care invata "meserie" de la profesionisti. Ansamblul folcloric funtioneaza de 4 ani. Pentru ca au demonstrat ca sunt profesionisti, in ultimii doi ani au primit ceva banuti pentru deplasarile la festivaluri din partea Consiliului Judetean Salaj si din partea Primariei Jibou.
Pasionat de etnografie si folclor, profesorul de istorie Mihai Petris, spune ca a pornit aceste proiecte pentru ca vrea sa lase ceva in urma generatiilor viitoare.
